Reprezentant Apele Române: Suhu și Geru erau pe harta de inundabilitate

Guvernul a anunțat că va sprijini financiar persoanele afectate de inundații. Executivul a stabilit că fiecare familie care a avut de suferit va primi un ajutor de urgență de până la 10.000 lei, iar familiile celor care au decedat vor primi suplimentar alte 10.000 lei. Între timp, hidrologii au prelungit codul roșu, care anunță risc de depășire ale cotelor de apărare în estul țării. Avertizarea este în vigoare până astăzi la prânz și vizează râuri din județele Vaslui, Iași și Galați. Cât suntem de pregătiți, ce ne așteaptă, aflăm de la invitatul "Apelului matinal", Ana-Maria Agiu, purtătorul de cuvânt al Administrației Naționale Apele Române. Bună dimineața!

Bună dimineața! Bine v-am regăsit!

Da, ne bucurăm că stăm de vorbă, nu și despre întâmplările din estul țării. Suntem solidari, evident, cu toți cei care traversează o perioadă așa de tristă. Există riscul, înainte de toate, să apară noi probleme, revărsări ale apelor?

Din fericire, nivelurile apelor au scăzut pe majoritatea cursurilor de apă, dar, așa cum ați anunțat și dumneavoastră, în continuare există un cod roșu de inundații până la ora 12:00 pe râurile din bazinele hidrografice Bârlad - afluenții de stângă aferenți sectorului din aval de Stația hidrometică Vaslui până în amonte de Stația hidrometrică Bârlad aferent județelor Vaslui și Iași, precum și pe râul Prut și afluenții aferenți sectorului aval Stația hidrometrică Drânceni, județele Vaslui și Galați. Acest cod roșu și respectiv și codul portocaliu, care nici el nu este de neglijat, este un indicator al faptului că, chiar dacă nu s-au mai înregistrat precipitații consistente în cursul nopții trecute, precipitațiile care au fost până acum - vorbim despre niște precipitații record și nu doar din punct de vedere cantitativ, cât și din punct de vedere al amplitudinii și al agresivității acestora. Putem spune că vorbim despre o agresivitate fără precedent a acestui tip de precipitații. Chiar dacă evenimentele sunt comparabile cu 2013, cu toate acestea pagubele sunt mult mai mari din cauza faptului că agresivitatea fenomenelor și cantitățile mari de precipitații au dus la pagube considerabile în zonele respective.

Bun, știm că o vorbă din bătrâni, actuală și astăzi, spune: cu natura nu te pui. Mă gândesc că ai dumneavoastră colegi, nu știu, inspectorii sunt pe teren, fac verificări. Să nu uităm de cele două baraje piscicole care au cedat în județul Galați. Mai persistă asemenea riscuri?

Vreau să fac precizarea că acele baraje pisicole nu au dus la inundarea localităților. Vorbim o dată de un baraj pisicol a cărei apă a ajuns doar pe terenuri agricole, iar celălalt a fost preluat în acumulările noastre, dar nu din această cauză s-au produs inundațiile, ci...

Nu, stați, că eu nu caut vinovați.

Din cauza unor precipitații foarte mari. Da, nicio problemă. Nu, am vrut doar să clarific acest aspect pentru că a circulat în mass-media, dar pot să spun că este un fake news, deci nu din acest motiv.

L-am demontat.

Aş vrea să înțeleg... Așa. Păi din acest motiv am vrut să comunic. Aș vrea să înțeleagă ascultătorii dumneavoastră faptul că atât echipele noastre, cât și autoritățile locale și inspectoratele pentru situații de urgență acționează încă din noaptea de vineri în teren și consolidează liniile de apărare. După câte știți, a apărut o situație iminentă, care a condus la realizarea unei breșe controlate din cauza faptului că apa se cantonase foarte mult în spatele digurilor și tocmai pentru a evita afectarea lucrărilor hidrotehnice și, în primul rând, pentru a apăra localitățile, s-a luat hotărârea să se facă acea breșă controlată pentru a dirija surplusul de apă în râul Siret. În același timp, ieri, colegii noștri au intervenit pentru supraînălțarea și consolidarea liniilor de apărare din zona râului Chinaja. S-a intervenit cu saci și cu folie. De asemenea, s-a intervenit alături de autoritățile locale pentru scoaterea apelor din gospodării. În localitatea Cuza Vodă am suplimentat forțele și mijloacele de intervenție. Peste tot se acționează umăr la umăr, ca să zic așa, alături de autoritățile locale și de inspectoratele pentru situații de urgență. Însă, uitându-ne la cantitățile foarte mari de precipitații, vă dau exemplu numai pentru județul Vaslui, vorbim despre aproape 10 stații unde s-au totalizat aproape... la fiecare dintre acestea, în jur de 200 litri pe metru pătrat. A plouat cât într-un an.

Exact. A fost o cantitate uriașă de precipitații, dar e o întrebare pe care oricine o lansează și-o pune: ok, începe să plouă, da, plouă torențial vreme de un ceas. Mă gândesc că specialiștii realizează că dacă ploaia va continua, există anumite riscuri. E adevărat, nu stăm de vorbă cu reprezentantul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, dar când se trage semnalul de alarmă, de exemplu, de hidrologi sau de colegii dumneavoastră?

Păi, sunt două tipuri de avertizări. O dată vorbim despre avertizările pe care colegii noștri le anunță înainte cu 24 de ore, deci avertizările hidrologice care pot anticipa cantități foarte mari de precipitații într-un anumit interval de timp și au fost coduri roșii emise, care au plecat spre Ministerul Mediului, spre Hidroelectrica, spre inspectoratele județene pentru situații de urgență, care la rândul lor au retransmis aceste avertizări către comitetele locale. În același timp, colegii noștri de la nivel teritorial, care preiau avertizarea de la INHGA, o retransmit şi ei către comitetele locale și intră în baza de date și se transmite prin sistemul RO-ALERT. Vreau să spun că vorbim despre inundații-fulger, deci timpul lor de producere este foarte scurt, și acestea sunt avertizări de fenomene imediate, în care comunicarea și transmiterea datelor spre autoritățile locale este mai rapidă, dublată de mai multe mesaje.

E ceva care nu a funcționat, e clar. Este a treia sau a patra inundație majoră în zonă. E ceva care nu a funcționat atâta vreme cât s-au consemnat tragedii umane. Dar am o altă curiozitate, știu că la un moment dat se întocmiseră hărți de hazard și de risc la inundații. Ele sunt actualizate, sunt disponibile. Mai există?

Sigur că da, deci sunt disponibile pe site-ul inundații.ro. Au fost disponibile tot timpul. Mai mult, vrem să facem precizarea, o dată, am avut hărțile din ciclul 1, 2015-2021, în care localitățile Suhu și Geru se află pe harta pe zona de inundabilitate. Am făcut instruiri cu autoritățile locale, le-am informat, iar ele ar fi trebuit sau poate că au inclus în planurile lor de apărare, valabile și acest an, deci 2021-2025, au inclus aceste hărți de hazard și de risc. Mai mult, avem ciclul doi, reactualizat și disponibil de aproape 2 ani pe site-ul nostru și, din nou, s-au făcut informări și se fac informări și sunt în curs de a include alte zone de inundabilitate în planurile de apărare. Dar repet, localitățile care sunt acuma erau în aceste hărți. Pentru că ați spus dumneavoastră că ceva n-a funcționat, am vrea și noi să ne spunem punctul de vedere. S-au făcut investiții din partea Apelor Române în zonele respective, avem lucrări finanțate de la bugetul de stat, finanțate prin fonduri externe, în care am realizat lucrări de amenajare. Mai mult, am investit, dacă ați observat, în comunicarea pe care am dat-o, am investit din surse proprii ale ANAR. Pe lângă acestea, am făcut și lucrări de decolmatare permanente. Chiar să vă mai spun ceva, exact în acea zonă unde a venit viitura, chiar în ziua respectivă erau colegii noștri să lărgească albia, pentru că acolo am înțeles că este o albie foarte îngustă, rezistă la precipitații de până la 70 litri/mp, dar nu până la peste 200 litri/mp. Stați, că mai vreau să vă spun ceva, că în același timp vreau să fac un apel. Aș vrea să fac un apel și la celelalte autorități, pentru că nu este doar responsabilitatea Apelor Române să amenajeze hidrografic și să construiască lucrări.

Evident.

Este nevoie și de alte autorități și vreau să spun despre ce lucrări este vorba. Sunt necesare lucrări de combatere a eroziunii solului, sunt necesare lucrări de împădurire, lucrări de amenajare a torenților. La nivel național, avem 30.000 km de torenți neamenajați și nu este responsabilitatea Apelor Române să o facă.

Exact.

Iar noi aceste recomandări le-am făcut în hărțile de hazard, pentru că m-ați întrebat, și sunt disponibile tuturor.

Da, asta era de punctat, nu este doar treaba Administrației Naționale Apele Române. Corect?

Da, ar fi util să se înțeleagă acest lucru, dar un lucru încă foarte important, aceste hărți servesc, adică le-am pus la dispoziția autorităților locale, ele oferă o planificare spațială a zonelor. Autoritățile locale pot să știe, datorită acestor hărți, unde pot să emită autorizații de construire, unde nu pot, cât de înalt să facă plafonul. Mai mult, fiecare amenajare, fiecare pod și podeț trebuie gândit în funcție de aceste hărți. Toate lucrările care se fac trebuie să le facem împreună pentru a ne sincroniza, pentru că avem nevoie de o amenajare hidrografică complexă, în care lucrările noastre să funcționeze împreună cu ale celorlalți.

Și, evident, să se facă toate lucrările cu cap. Deocamdată trebuie să îi sprijinim pe cei care pătimesc după aceste inundații și poate că a patra oară nu vom mai vorbi de asemenea ravagii pe care să le facă apa.

Dacă se va înțelege că e nevoie de efortul conjugat al tuturor autorităților să construim împreună o amenajare complexă care funcționează și apără oamenii, cu siguranță pagubele vor fi mai mici. Dar trebuie să spunem și acest lucru, mă scuzați că nu vă las să vorbiți. Aceste pagube oricum erau de neevitat. La cantitățile foarte mari de precipitații, oricât de bună și performantă ar fi fost o infrastructură, pagubele ar fi fost de neevitat.

Nu, tragediile umane sunt marea problemă, pentru că, până la urmă, ok, o casă se mai repară, o mașină se mai îndreaptă, se cumpără una nouă sau second-hand. Dar, ca să punctăm definitiv, cine credeți, în opinia dumneavoastră, a Apelor Române, că ar trebui să supervizeze sau să conducă acest conglomerat de autorități, ca lucrurile să iasă ok?

Păi, în primul rând, avem deja o strategie de management al riscului la inundații care stabilește foarte clar resposabilitatea fiecărei instituții. E nevoie, nu știu dacă neapărat...

Nu, dar cine-i creierul? Cine conduce? Ca atunci când intervin pompierii, de exemplu, în cazul unei calamități, nu știu, cine ar fi trebuit să preia coordonarea acțiunilor? Cine ar trebui să decidă? Facem în așa fel încât lucrurile să nu se mai repete, nu știu.

Îmi cereţi să-mi dau cu părerea asupra unei...

Nu, nu, dumneavoastră faceți parte din acest conglomerat de care aminteam. Guvernul, nu știu, ISU, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, cine? Cine vă cere dumneavoastră, la Apele Române, de exemplu, să spargeți un dig sau să dați...

Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență, reunit la nivelul Ministerului Mediului. Deci probabil că ar fi nevoie de un comitet interministerial pentru situații de urgență, în care Ministerul Mediului, împreună cu Ministerul de Interne, împreună cu Ministerul Agriculturii, cu Ministerul Energiei, al Transporturilor să-și unească forțele și să...

Şi să vină cu cele mai bune decizii. Este clar...

Exact.

Cu mulțumiri pentru discuție și cu speranța că...

Mulţumesc şi eu.

... da, lucrurile nu vor mai căpăta amploare. Ana-Maria Agiu, purtătorul de cuvânt al Administrației Naționale "Apele Române".