"Reporterii actualităţii"

Invitatul ediţiei: László Borbély, consilier de stat la Cancelaria Primului Ministru

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - "Reporterii actualităţii" - Realizator Mihaela Ştefan - În aceste zile s-a tot vorbit despre Planul Național de Redresare și Reziliență, care trebuie depus de România la Comisia Europeană până la data de 30 aprilie. Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, a declarat, la sfârșitul săptămânii trecute, că acest document va întârzia, că depunerea și termenul stabilit pentru finalul acestei luni va fi depășit posibil cu câteva săptămâni, pentru că documentul ce va fi depus să fie în deplină concordanță cu cerințele Comisiei Europene și pentru a nu fi respins. Despre prevederile acestui document în ceea ce privește mediul, economia circulară și dezvoltarea durabilă vom discuta mai multe cu invitatul acestei ediții. Este vorba despre domnul László Borbély, consilier de stat la Cabinetul prim-ministrului. Bună ziua și bine ați venit!

László Borbély: Bună ziua! Multumesc pentru invitație!

Realizator: Spuneţi-mi vă rog, cum vedeţi dumneavoastră conceptul de economie circulară strâns legat de protecția mediului și, neapărat, de dezvoltarea durabilă?

László Borbély: Vedeţi, când a venit această pandemie peste noi și eu mă gândeam că UE totuși se va ocupa mai multe pandemie și, probabil, că o vor lăsa mai moale cu înverzirea economiei, pentru că erau planuri foarte ambițioase. Dimpotrivă, de anul nu numai că s-a oprit această tendință la nivelul UE, a Comisiei şi a Parlamentului, ci, dimpotrivă, avem pactul verde, pactul european, parcul ecologic, și pe baza acestui pact au fost acele documente adoptate la nivelul UE care țin de o strategie a economiei circulare şi de un plan de acțiune, dacă vorbim de economia circulară, și de alte documente, de exemplu, cu renovarea clădirilor, cu strategia. Deci ţările trebuiau să se miște foarte repede, să își creeze și să armonizeze legislația națională cu ceea ce s-a decis anul trecut la nivelul UE. Acest Plan Național a venit, eu zic, ca o mănușă pe lângă faptul că din păcate avem pandemia, dar, totuși, a venit ca o mănușă și pentru România, pentru a putea, evident, să primim mai mulți bani - dar cum cheltuim acești bani? Și atunci, eu cred că a fost un prim draft în octombrie, noiembrie anul trecut, iar acum a fost o discuție mult mai amplă, cu toți actorii care pot să-și spună un punct de vedere și s-a finalizați un draft, /cu/ care au început discuţiile cu UE, nu de mult, din câte știu eu de vreo două săptămâni, când am avut un prim draft gata. Evident aceste discuții trebuiesc continuate. De ce? Pentru că România, vă spun un singur exemplu, cu irigațiile. Este clar că în acești 30 de ani trebuia să avem grijă mai mult de irigații, trebuia să dăm bani mai mulți şi este interpretabil dacă /despre/ aceste irigaţii Comisia Europeană are un punct de vedere, care nu e neapărat legat de acest PNRR. Noi suntem de părere că totuși ar fi benefic, evident, pentru agricultură și să vedem din ce fonduri putem, dacă nu putem cădea de acord. Este o negociere. Deci, în ceea ce priceşte economia circulară, în ceea priveşte protecţia mediului este foarte clar că aceste lucruri trebuiesc cumva cuantificate şi atunci departamentul pe care îl conduc, pentru că noi suntem un fel de facilitatori, un fel de catalizatori.
Am obţinut şi exista între documentele, care erau prezentate de diferite instituţii, separat trebuiau să aprecieze cei care au depus diferite proiecte în care din cele 17 obiective se intercalează şi care răspunde acestor deziderate. Avem noi la nivelul departamentului un fel de inventar în ce stadiu suntem în 2020 cu indicatorii şi este o discuţie mai amplă şi mai tehnică, dar care trebuie dusă la capăt şi, Slavă Domnului, UE evident că este prezentă prin tehnicieni de înaltă ţinută. Acum, dacă vorbim de economia circulară, e dificil aşa de pe o zi pe alta, pentru că, chiar dacă exista la nivelul UE o concepţie, fiecare ţară trebuie să se adapteze şi avem acum un proiect la nivelul României, un proiect făcut de o fundaţie împreună cu mai multe ministere, şi noi ne-am alăturat, şi este acum în dezbatere publică. Sper ca cât de curând să avem o strategie. Vă aud, scuzaţi, numai câteva momente, probabil că a fost, mă auziţi acum, da?

Realizator: Perfect.

Laszlo Borbely: Deci, această strategie prevede exact în diferite domenii, de exemplu, în reciclarea deşeurilor, ce fel de tehnologii folosim, prevede şi indicatori, prevede cam până în 2030 ce trebuie să facem. Noi trebuie să implicăm mediul privat mai ales, care trebuie să ştie cam care ar fi acele finanţări durabile, care vin în sprijinul economiei circulare. La nivelul departamentului vom finaliza un cod al sustenabilităţii, care, cum e în Germania şi în alte ţări, dar până la sfârşitul anului, care va trebui să răspundă companiile cam ce au făcut şi în ceea ce priveşte economia circulară. Dar vă repet, aceste lucruri sunt unele într-o concepţie în care proiectăm acum spre viitor ceea ce dorim să facem.

Realizator: Şi pentru că spuneaţi de sustenabilitate, este un concept prea puţin cunoscut în România atât pentru companii, cât şi pentru cetăţeni. Aşa, pe scurt, cum credeţi că se va dezvolta în următoarea perioadă şi cum ar trebui să acţionăm noi, companiile, dar mai ales noi, cetăţenii?

Laszlo Borbely: Noi de-a lungul timpului, din 2017, am făcut o nouă strategie. Avem o bază de date de 2.500 de /oameni entități/. Am finalizat, am lansat acum două săptămâni coaliţia dezvoltării sustenabile, peste 50 de entități, şi e deschisă lista, foarte multe entități private. Foarte mult contează parteneriatul, transparența și să fie un follow-up, să fie urmărit ceea ce spunem, pentru că altfel ne-am întâlnit, ne-am simţit bine şi după aceea nu se întâmplă nimic. Deci, noi avem ambiția, scuzaţi-mă, noi avem ambiţia ca până la sfârșitul anului să avem un plan de acțiune până în 2030. Şi atunci fiecare și guvernanții, şi companiile private, și cei care sunt parteneri autorități locale, vor ști cum să îşi planifice activitatea până în 2027 în Uniunea Europeană, cum să aibă o altă atitudine față de ceea ce este...

Realizator: Spuneaţi puțin mai devreme, vorbesc pentru că iar s-a întrerupt, spuneaţi puțin mai devreme despre un plan de acțiune până în 2030. De asemenea, citeam o declarație a dumneavoastră în care spuneți că este esențial să ne schimbăm modul de viață, în ceea ce privește schimbările din jurul nostru, trebuie să ne schimbăm și noi.

László Borbély: Trebuie să ne schimbăm și să ne schimbăm în bine. Şi iată este o oportunitate, pentru că acum avem nevoie de mai multă solidaritate, avem nevoie de a putea comunica, chiar dacă online, și avem nevoie de profesionalism, avem nevoie de oameni pricepuți, de aceea vom finaliza în curând un consiliu consultativ, 34 de oameni foarte pregătiţi din mediul academic, care punând laolaltă aceste componente mediu privat, fundații, oameni din mediul academic şi evident decidenţii politici, vom putea să spunem: da, am făcut mai mult, şi și la Planul Național de Reziliență vom putea, sper, să dăm un răspuns cât de curând care va fi acceptat de Uniunea Europeană.

Realizator: Vă mulțumesc tare mult pentru toată această explicație la Radio România Actualități! Alături de noi a fost domnul László Borbély, consilier de stat la cabinetul prim-ministrului.