Reducerea riscurilor în cazul unui cutremur major

Autorităţile caută noi soluţii pentru reducerea riscurilor în cazul unui cutremur major şi pentru o reacţie cât mai rapidă şi eficientă.

Campanii de informare, aplicaţii pe telefonul mobil şi o platformă naţională cu recomandări - sunt câteva dintre măsurile luate pentru a-i ajuta pe cetăţeni să ştie ce au de făcut într-o situaţie extremă.

Reporter Simina Botar: "În manifestarea ştiinţifică organizată ieri de Institutul Naţional pentru Fizică a Pământului, împreună cu Academia Română, au fost prezentate instrumente dezvoltate după 4 martie 1977, pentru reducerea riscurilor în cazul unui cutremur major.

Astfel, printre altele, directorul Institutului pentru Fizică a Pământului, doctor Constantin Ionescu, a vorbit despre sistemul de alarmare seismică.

Constantin Ionescu: "Sistemul operaţional din 2013, sistemul de alertă la cutremure peste 4,5 şi poate fi utilizat pentru blocarea infrastructurilor periculoase, cum ar fi procese chimice, instalaţii de gaze.

Sistemul este instalat în toate centrele de urgenţă a tuturor ministerelor de profil din România."

Institutul deţine brevete pentru mai multe aplicaţii şi acum lucrează, printre altele, la un sistem de monitorizare a comportamentului clădirilor de birouri, pentru evaluarea reacţiei clădirii la cutremur şi a posibilităţii de utilizare a unei clădiri post-cutremur major.

Invitat la manifestare, secretarul de stat Raed Arafat a vorbit despre lecţiile exerciţiului "Seism 2018", care urmează să fie transpuse în cadrul legal, inclusiv pentru luarea unor decizii rapide cu validare ulterioară.

Raed Arafat: "Concepţia de intervenţie la seism a fost aprobată acum un an, la nivelul Departamentului, o concepţie care stabileşte reacţii fără ordin, adică nu te aştepta să îţi dau ordin ca să faci un lucru.

Dacă este un cutremur major în Bucureşti sau în zona afectată de cutremurele de Vrancea, atunci judeţele neafectate trebuie să se mobilizeze."