Reducerea arieratelor, "ţintă ratată"

Patru din cele cinci mari angajamente, aşa-numitele "criterii de performanţă", au fost îndeplinite de România de la ultima evaluare a acordului de împrumut preventiv.

Bucureştiul a punctat la capitolul creştere economică sau la rata inflaţiei.

A solicitat în schimb o derogare pentru ţinta de deficit, ratată la sfârşitul anului trecut.

Arieratele rămân în continuare marea provocare pentru autorităţi, plăţile întârziate la facturile întreprinderilor de stat.

Principala acţiune prealabilă pe care trebuie s-o îndeplienască executivul până la momentul discutării de către conducerea de la Washington a FMI a primelor două evaluări ale acordului preventiv în vigoare este legată de asigurarea reintrării pe un trend descendent a datoriilor companiilor cu capital de stat.

Şeful misiunii FMI, Andrea Schaechter, a precizat că guvernul s-a angajat în această direcţie atât să efectueze în continuare transferuri de bani de la buget pentru achitarea datoriilor, cât şi să ia măsuri mai hotărâte de restructurare a firmelor din subordinea ministerelor.

"Statul încă nu-şi îndeplineşte obligaţiile"

Ea a precizat că în ciuda progreselor înregistrate pe parcursul acordurilor anterioare în privinţa reducerii arieratelor societăţilor cu capital de stat, stagnarea din decembrie este îngrijorătoare.

"Este dezamăgitor că procesul pentru atingerea ţintei de reducere a arieratelor pentru luna decembrie a fost nesemnificativ. Este unul dintre elementele centrale ale programului economic convenit. Neîndeplinirea sa arată că ineficienţele din sistem nu au fost suficient combătute, în aşa fel încât nivelul arieratelor să urmeze o tendinţă graduală de reducere.

"Arată, de asemenea, că statul încă nu-şi îndeplineşte obligaţiile de a plăti la timp datoriile companiilor cu capital public, ceea ce afectează activitatea economică în general şi poate crea vulnerabilităţi fiscale în afara bugetului" a spus Andrea Schaechter.

Conform celor agreate cu finanţatorii internaţionali, acciza suplimentară la combustibil va intra în vigoare de la 1 aprilie şi va conduce la o uşoară majorare a preţurilor.

"Impactul este unul de tip punctual, adică preţurile vor avea un nivel uşor mai ridicat la un moment dat, dar nu va avea efecte asupra evoluţiei pe termen mai lung a inflaţiei. Nu am cifre exacte privind această creştere de preţuri, însă este una moderată, iar inflaţia se situează confortabil în intervalul ţintit de Banca Centrală.

"Prognozăm o creştere medie a preţurilor de consum pentru acest an de 2,2%, care este mult mai mică decât cea de 4% înregistrată în 2013. Deci, per total, inflaţia va fi mult mai redusă în acest an" a precizat Andrea Schaechter.

"Creştere economică de 2,2% în 2014", potrivit FMI

Guvernul s-a angajat să îngheţe o serie de cheltuieli pentru a compensa pierderile de venituri rezultate din amânarea cu trei luni a aplicării accizei suplimentare, la jumătatea anului urmând să se ia decizia finală dacă aceste cheltuieli mai pot fi sau nu efectuate.

FMI se aşteaptă pentru acest an la o creştere economică de 2,2 procente, bazată însă mai puţin pe agricultură şi mai mult pe sectoarele productive, creatoare de locuri de muncă.

În plus, este anticipată o redresare a cererii interne, inclusiv a consumului, pe seama reluării creditării, a creşterilor de venituri şi a îmbunătăţirii încrederii populaţiei în evoluţia economiei.