Recensământul din 2011, la final

În perioada 20 octombrie - 31 octombrie s-a desfăşurat Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor.

31 octombrie este data limită stabilită pentru finalizarea acestui proces, dar numai un singur oraş, Braşovul, a raportat încheierea recensământului.

Cel mai greu a mers colectarea datelor în Bucureşti, 88% potrivit datelor de la ora 15:00, motiv pentru care nu este exclus să se prelungească perioada de recenzare.

Potrivit reporterului Radio România Actualităţi, Daniela Mănuţă, Institutul Naţional de Statistică a anunţat că va monitoriza procesul de colectare al datelor în special în sectorul 1 al capitalei, iar dacă există incertitudinea că procesul de recensare nu se poate finaliza se va prelungi recensământul.

O decizie în acest sens urmează a fi luată luni seara.

Există şi zone unde înregistrarea datelor statistice a fost aproape de 100%, cum ar fi judeţele Arad, Vâlcea, Covasna şi Teleorman.

Sultana Stan, expert în cadrul Secretariatului Tehnic al INS, a oferit ultimele date despre procesul de recensământ.

"În perioada 20-30 octombrie 2011 se constată că au fost recenzate un număr de 7.960.983 de locuinţe reprezentând 94,49% din numărul total al locuinţelor estimate a fi recenzate şi un număr de 18.710.326 de persoane prezente, temporar absente şi plecate pe o perioadă îndelungată din gospodăriile din care fac parte", a declarat Sultana Stan.

Scopul acestui studiu a fost acela de a obţine date cu privire la fenomenul de îmbătrânire a populaţei, creşterea gospodăriilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale, evaluarea numărului şi structurii generaţiilor care convieţuiesc în cadrul familiei, structura familiilor după numărul de copii şi cel al copiilor întreţinuţi, componenţa familiilor după relaţiile de rudenie sau parentale, statutul femeilor în cadrul familiei şi asupra fenomenului de migraţiei, în special al migraţiei temporare, la muncă în străinătate şi altele.

Recensământul a costat 45,5 milioane de euro, iar primele rezultate vor fi făcute publice în luna ianuarie a anului 2012.

Fiecare recenzor, din cei peste 100 de mii selectaţi de primării, a cules date din 120 de locuinţe dacă a operat în mediul urban, normă scăzând la 80 sau chiar 60 de locuinţe pentru zonele cu gospodării dispersate, fără drumuri de acces.

Plata pentru o zi de muncă a fost de 50 de lei impozabili.

Pentru fiecare locuinţă, recenzorii au avut de completat două formulare de câte patru pagini de întrebări, divulgarea informaţiilor confidenţiale fiind considerată infracţiune şi intrând sub incidenţa Codului Penal.

Confuzie legată de furnizarea CNP-ului

Recensământul din 2011 a creat o confuzie în privinţa necesităţii ca recenzatul să completeze în formulare şi codul numeric personal.

Confuzia a survenit după ce purtătorul de cuvânt al Institutului Naţional de Statistică, Vladimir Alexandrescu, afirmase pe 22 octombrie, la două zile de la începerea recensământului, că persoanele care refuză să-şi declare codul numeric personal (CNP) la recensământ pot fi înregistrate şi fără acesta şi nu riscă absolut nicio sancţiune.

"Nimeni nu este obligat să-şi spună codul numeric personal la recensământ dacă dintr-un motiv sau altul nu doreşte să o facă.

"Oricine poate şi va fi recenzat chiar şi în absenţa acestui CNP, iar cei care refuză să-l divulge recenzorului nu riscă absolut nicio sancţiune", a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă, Vladimir Alexandrescu.

La scurt timp preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Vergil Voineagu a declarat că purtătorul de cuvânt al INS, Vladimir Alexandrescu a fost destituit din funcţie, după ce afirmase că declararea CNP la recensământ nu este obligatorie.

Declararea codului numeric personal la recensământ este obligatorie, a mai precizat preşedintele INS, Vergil Voineagu în cadrul unei conferinţe de presă.

Oficialul INS a adăugat că, în acest context, toţi recenzorii vor trebui să meargă din nou prin gospodăriile deja recenzate şi să obţină CNP-ul şi de la persoanele care au refuzat iniţial să-l dea.

Cetăţenii sunt obligaţi să prezinte recenzorilor codul numeric personal, se arată şi într-un comunicat emis marţi de către Institutul Naţional de Statistică (INS), după ce, sâmbătă, purtătorul de cuvânt al instituţiei afirma că declararea CNP-ului nu este obligatorie.

În caz contrar, cetăţenii care nu oferă aceste informaţii riscă o amendă între 1.500 şi 4.500 de lei.

Subiectele cuprinse în formularele de recensământ sunt obligatorii, mai puţin cele opţionale, respectiv: etnia, apartenenţa religioasă, limba maternă, precum şi cele legate de dizabilităţi, s-a reamintit în comunicatul de presă al Institutului Naţional de Statistică.

Bucureştenii au avut acces la recensământul "semi-online"

De vineri, de la ora 12:00, locuitorii Capitalei au putut răspunde la recensământ printr-un sistem parţial-online, pe pagina de Internet a recensământului.

Formularul poate fi descărcat de pe site-ul recensământului, acesta trebuie completat şi transmis prin poştă sau depus personal la primăria de sector.

"Trebuie să acceseze pagina recensământului, recensamantromania.ro, la secţiunea Instrumentar, de unde îşi va putea descărca formularele.

"Acestea vor fi completate, după care persoanele în cauză pot alege mai multe variante: unu - să fie transmisă prin poştă, doi - să fie scanate aceste formulare şi transmise pe mail către primăriile de sector şi trei - poate să se ducă cu formularele completate la Primărie", a declarat şeful Direcţiei de Recensământ din Institutul Naţional de Statistică, Ştefan Trică.

Pentru declararea corectă a caracteristicilor urmărite la recensământ, persoanele au fost rugate să consulte Ghidul formulare şi Manualul personalului de recensământ.

Măsura a fost valabilă doar pentru capitală, unde multe persoane nu au fost găsite la domiciliu, iar recenzorii trebuiau să revină de mai multe ori la locuinţele acestora.