Recensământul "ar putea modifica numărul parlamentarilor"

Datele finale ale recensământului vor fi anunţate abia anul viitor; chiar şi aşa, însă, experţii spun că schimbări ar putea să apară eventual de la doua sau a treia cifră de după virgulă.

După publicarea cifrelor de către Insitutul Naţional de Statistică au apărut discuţii referitoare la eventuale efecte ale lor.

Dintre ele, analiştii vehiculează ipoteza în care numărul parlamentarilor ar urma să fie mai mic - aceasta în contextul în care acum normele de reprezentare sunt de 70 de mii de cetăţeni pentru un deputat şi de 160 de mii pentru un senator.

Numărul actual al parlamentarilor este de 469.

În condiţiile în care suntem mai puţini cu peste 2,5 milioane, ar însemna că în Parlamentul Românei numărul scaunelor se va reduce cu peste 70.

Lucrurile nu stau chiar aşa; odată publicate datele finale, presiunea în spaţiul public va creşte pentru a se asigura o reprezentare mai mare a românilor plecaţi la muncă în străinătate, spun unii specialişti.

Aşadar mandate mai puţine în ţară, dar mai multe poate pentru afară.

Cu certitudine nu este nici o surpriză că peste un milion de români sunt plecaţi în străinătate.

Până la recensământ semnalele în acest sens erau foarte clare, spune Adrian Moraru, Institutul pentru Politici Publice.

"E ridicol să mai păstrăm, cum aveau acum, un singur deputat pe zona Europei. Siguranţa acestei cifre va forţa clasa politică să schimbe într-o oarecare măsură reprezentarea în ceea ce priveşte românii din afară, probabil o să avem peste 10 ar trebui să fie în statele UE acoperiţi faţă de unul acum.

"Ca să vă fac o imagine cumva, gândiţi-vă că grupul acestor parlamentari care a trebuit să reprezinte românii aflaţi în străinătate ar fi de mărimea grupului parlamentar al UDMR. Gândiţi-vă că numărul celor din străinătate ar fi poate imediat după cei care reprezintă Bucureştiul", a declarat Adrian Moraru.

Cifrele nu afectează rata şomajului

Rata şomajului nu ar urma să sufere schimbări majore odată cu cifrele din recensământ, aceasta pentru că vorbim de numărul şomerilor aflaţi în evidenţele ANOFM.

Fie că suntem peste 20 de milioane, fie că suntem sub, numărul celor înregistraţi este acelaşi.

Pentru viaţa cetăţeanului de rând cifrele nu au un impact major, dar pentru administraţie da, deoarece România este obligată să respecte agenda 2020 a UE, iar unele dintre ţinte ţin de populaţie.

Unele obiective procentuale vor fi în mod evident mai uşor de atins, dar altele vor fi probabil ratate. Sunt aşteptate acum şi datele mai complexe referitoare la dotările locuinţelor şi gospodăriilor.

Ele vor arăta, spun specialiştii, în elaborarea de politici publice care este calitatea vieţii în România, care este fondul de locuinţe şi ce ar trebui făcut în anii următori.