Raed Arafat: În cazul situațiilor de urgență, „pregătirea începe de la omul de rând”

Comisia Europeană dorește ca cetățenii și statele membre ale Uniunii să înceapă să se pregătească pentru orice tip de criză care ar putea să apară, de la pandemii și dezastre naturale până la conflicte militare. Bruxelles-ul propune un model de pregătire pornind de la cetățean și autorități, până la coordonarea națională și la nivel comunitar.

Este vorba de o strategie comună europeană, care a fost prezentată chiar de vicepreședintele Comisiei, Roxana Mânzatu și care prevede inclusiv pregătirea cetățenilor și dotarea lor cu un kit sau un set de primă necesitate pentru a supraviețui timp de 72 de ore în fața oricărei crize. Rămânem calmi, liniștiți, așa cum se întâmplă și în cazul cutremurelor, dar trebuie să fim pregătiți. Discutăm pe această temă alături de invitatul "Apelului matinal", șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, doctor Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne.

Pentru ce eventuale pericole ar trebui să mai fim pregătiţi, în afară de campania pe care am lansat-o și o derulăm în România privind cutremurele, de exemplu?

Raed Arafat: Noi întotdeauna am vorbit de 'all hasard approach', adică să ne uităm la absolut toate posibilitățile, la toate riscurile, toate hazardurile și fim pregătiți pentru ele. Vorbim de fenomene meteo extreme, vorbim de cutremur, vorbim de inundații, vorbim de accidente industriale și inclusiv unei eventuale, chiar dacă este foarte puțin probabilă, unui eventual conflict militar.

Pentru asta, pregătirea începe de la omul de rând. Omul de rând, care trebuie să știe ce are de făcut într-o situație de urgență, să devină parte din soluție, să ajute la intervenție, să ajute vecinii, în prima fază, de exemplu, la un cutremur sau la orice situație, să ajute vecinii, să fie parte din cei care rezolvă problema, să fie pregătit, să nu devină povară, adică recomandarea de 72 de ore să ai tot ce-ți trebuie, să nu depinzi de stat sau de autorități, este extrem de importantă. Să ai kituri de urgență, care includ apa, includ alimente neperisabile, includ medicamentele, pentru cei care au boli cronice, includ un radio fără baterie, includ mai multe lucruri care se regăsesc pe site-ul fiipregătit.ro şi pe aplicaţia DSU, unde oamenii pot să le consulte și să se pregătească să aibă aceste provizii în casă.

Indiferent ce se întâmplă, ei atunci vor putea cam 72 de ore să trăiască fără să aibă nevoie de sprijin extern. Pe lângă asta, bineînțeles, au de urmărit recomandările din ghidurile care sunt pe fiipregătit.ro. Au de urmărit recomandările din aplicație, să vadă ce recomandăm în caz de cutremur, înainte, în timp și după, iar aceste lucruri nu se citesc când ai un cutremur. Se citesc înainte de a avea un cutremur sau înainte de a fi inundații. Toate astea le vor găsi pe portalul fiipregătit.ro.

O strategie europeană de pregătire a Uniunii Europene „este necesară”

Realizator: Dar cum se poate aplica practic această strategie în România? Cine și ce ar trebui să facă? Ce instituții publice ar trebui implicate la nivel național?

Raed Arafat: Deci la nivel național, implicarea trebuie să fie la toate straturile, adică de la autoritățile publice locale, instituțiile noastre, cum ar fi inspectoratele pentru situații de urgență, serviciile de urgență, școlile trebuie să fie implicate în pregătirea copiilor și în pregătirea elevilor care sunt în școli. Deci este un efort care trebuie depus de către toți. Bineînțeles, Departamentul pentru Situații de Urgență are o experiență oficială în acest sens și de aceea, vedeți, în ultimii doi ani, noi n-am așteptat să iasă această strategie, ca să putem să începem să lucrăm. Deci noi deja facem și suntem chiar un exemplu la ce s-a făcut în ultimii ani în privința unor utilități care poate să le acceseze populația pentru a se pregăti, cum este, bineînțeles, portalul Fii pregătit, unde există o obligație clară pentru fiecare instituție din țară să aibă un link spre site-ul lor, pe site-ul lor online către portalul Fii pregătit.

Realizator: Vorbim despre o strategie europeană. În schimb e o țară, cel puțin Spania, care a avut o reacție negativă. De ce credeți că Spania a respins ideea?

Raed Arafat: Nu știu care sunt motivațiile lor, care este motivul pentru a respinge o idee de acest gen. Poate că vor să schimbe anumite fraze. Acest lucru nu am cum să mă pronunț asupra lui. Ce pot să spun pentru noi, este că o strategie europeană de pregătire a Uniunii Europene este necesară. Că schimbăm o frază, că schimbăm o sintagmă, asta e alt aspect. Important este să existe o astfel de strategie, care o abordăm cu toții la fel.

Realizator: Credeți că ar trebui să fie schimbată și mentalitatea unora, pentru că ne amintim, sau cel puțin mie acum îmi vin în minte imaginile teribile cu viscolul, cu zăpada de acum vreo doi-trei ani, când interveneau pompierii, jandarmii și cetățenii, localnicii stăteau și se uitau.

„Omul trebuie să înțeleagă că este parte din soluție”

Raed Arafat: Fără discuție, mentalitatea trebuie să se schimbe. Ce ziceam și la începutul interviului: omul trebuie să înțeleagă că este parte din soluție. Nu este nici neutru, nici parte din problemă. Este parte din soluție, trebuie să se implice. Înțelegem când ai un bătrân care nu poate să ajute, care nu poate să se implice și are nevoie de ajutor. Dar când ai tineri în zona calamitată, ei trebuie să fie parte din cei care ajută, care intervin, care sprijină.

Realizator: La nivel european, care dintre țările Uniunii Europene, de exemplu, are implementată o astfel de strategie precum Japonia? Cred că e țara la care ne putem raporta cu toții.

Raed Arafat: Țările nordice de mult deja lucrează și ei lucrează de la școli pe pregătirea copiilor, pe partea de social media, pe prevenirea impactului fake-news-usului și al manipulării, pregătirea copiilor, inclusiv în caz de conflict armat, ce au de făcut, şi, bineînțeles, din copii ajunge în familii și sunt programe și pentru, bineînțeles, şi pentru adulți și pentru familii, pentru pregătirea lor. Țările nordice deja fac asta de foarte mult timp și implică întreaga societate, pentru că ei merg pe conceptul de total defense, adică toată societatea se apără, fiecare pe linia lui și pe cât poate.

Adăposturile de protecție civilă „nu sunt suficiente”

Realizator: Implementarea strategiei va fi obligatorie la nivelul Uniunii Europene. Ce urmează?

Raed Arafat: Urmează, bineînțeles, ca fiecare țară să adapteze strategia la ce are și la nevoile ei și, bineînțeles, la nivelul la care se află acum. Cei care au început anumite lucruri le vor continua, cei care nu le-au început le vor începe. Deci strategia vine și cu anumite programe de implementare a, să zicem, creșterii rezilienței; vor fi programe finanțate de Uniunea Europeană pentru implementarea strategiei, vor putea fi accesate dacă ai, într-adevăr, un plan clar și ai proiecte clare în acest sens.

Realizator: Rămânem la aceeași temă, cu o ultimă întrebare. Care mai este situația adăposturilor de protecție civilă, întreținute, sunt suficiente?

Raed Arafat: Suficiente nu sunt. Bineînțeles, colegii de la ISU le inspectează. Sunt în responsabilitatea autorităților publice locale și a proprietarilor să le întrețină și să le aibă puse la punct. Bineînțeles, ele pot fi folosite în alte scopuri, conform legislației, cu condiția ca în foarte scurt timp de la solicitarea protecției civile, de la solicitarea noastră, să fie golite și pregătite pentru a deveni adăposturi de protecție civilă cu tot ce trebuie ele.