Radu Câmpeanu va fi înmormântat azi la cimitirul Bellu din București

Fostul lider liberal, Radu Câmpeanu, va fi înmormântat astăzi, la prânz, la Cimitirul Bellu din capitală.

Slujba de înmormântare a seniorului liberal Radu Câmpeanu va avea loc azi, la ora 12:00, la Cimitirul Bellu.

Sicriul cu trupul neînsufleţit al acestuia a fost depus ieri, în holul Senatului, de la Palatul Parlamentului, unde toţi cei care au dorit i-au putut aduce un ultim omagiu.

Ieri, fostul preşedinte al României, Ion Iliescu i-a adus un ultim omagiu seniorului liberal Radu Câmpeanu şi a rememorat clipele de început ale democraţiei din România.

Ion Iliescu: Ne-am cunoscut în ianuarie 1990, când a apărut explozia de partide politice şi /.../ CPUN-ului. Domnul Câmpeanu a fost vicepreşedintele acestui organism.

Tot ieri, și preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a deplâns moartea lui Radu Câmpeanu, preşedinte fondator al PNL.

Călin Popescu-Tăriceanu: Trăiesc un moment de tristeţe şi regret, întrucât Radu Câmpenau a fost cel care împreună cu ceilalţi vechi militanţi a reaprins flacăra Partidului Naţional Liberal şi a liberalismului în România după 1990.

Şi consilierul prezidenţial Andrei Moraru a depus o coroană de flori la sicriul cu trupul neînsufleţit al seniorului liberal Radu Câmpeanu, transmiţând un mesaj de condoleanţe din partea preşedintelui Klaus Iohannis.

Andrei Moraru: Am venit să aduc omagiul preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, pentru cel care a fost Radu Câmpeanu, o adevărată voce a liberalismului românesc de după 1990.

Radu Câmpeanu, fișă biografică

Liberalul Radu Anton Câmpeanu s-a născut la 28 februarie 1922, în București. Provenea dintr-o familie de vechi proprietari în județul Dâmbovița. Tatăl, Dumitru Câmpeanu, a fost prefect liberal de Dâmbovița.

A absolvit Facultatea de Drept (specializat în drept constituțional) și Științe Economice din București (1945). Radu Câmpeanu a fost președintele Tineretului Universitar Național Liberal și conducătorul comitetului studențesc de organizare a ultimei mari manifestări anticomuniste de la 8 noiembrie 1945 — inițiată și condusă de studenți. În perioada 1947-1956 a fost deținut politic.

După eliberarea din detenție a lucrat în construcții la Întreprinderea Drumuri și Poduri — București. Prin demersurile familiei sale din Franța și Elveția, s-a exilat la Paris, unde a obținut azil politic, la 30 iulie 1973. Acolo a lucrat la două mari societăți de construcții.

A fost fondator și președinte, la Paris, al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (1978), vicepreședinte al Asociației Internaționale "Solidaritatea europeană" — formată din reprezentanți ai exilaților politici din țările comuniste din Europa. Este unul dintre fondatorii Consiliului Național Român (1978, Paris). A editat la Paris (1983-1990), una dintre cele mai importante publicații ale exilului românesc: "Buletinul Internațional pentru Românii din Exil" — BIRE. A fost fondator și animator al "Clubului de gândire liberală" — Paris (1986-1990).

A fost editorialist, timp de doi ani, la Radio Univers, Paris, în cadrul emisiunilor despre România; colaborator la posturile de radio "Europa Liberă" și "BBC".

Întors în țară, la 5 ianuarie 1990, a reînființat Partidul Național Liberal (PNL), a doua zi, și a fost ales secretar general al acestei formațiuni politice.

În perioada 31 martie 1990 — 28 februarie 1993 a fost președinte al PNL, iar între 9 februarie — 11 mai 1990, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN).

A candidat la președinția României, din partea PNL, la alegerile din 20 mai 1990, obținând 10,64% din voturile valabil exprimate. La scrutinul parlamentar din 20 mai 1990 a fost ales senator de București (până la 14 octombrie 1992), iar între 9 iunie 1990 și 14 octombrie 1992 a fost vicepreședinte al Senatului.

În 1993, după Conferința Națională extraordinară de la Brașov care a decis fuzionarea PNL cu Noul Partid Liberal, sub numele primului, Radu Câmpeanu pierde președinția partidului, fiind ales vicepreședinte al acestei formațiuni politice. În același an, împreună cu un grup de adepți, se retrage și formează un nou partid PNL, iar în cadrul unui Congres extraordinar (5 febr. 1994) este ales din nou președinte al acestuia. Urmează un lung proces pentru păstrarea moștenirii și a titulaturii PNL. Decizia Tribunalului Municipiului București dă câștig de cauză formațiunii PNL-Quintus și, din acel moment, formațiunea sa se va numi PNL-Câmpeanu.

La 3 noiembrie 1996, a candidat din nou la președinția României, din partea Alianței Național Liberal Ecologistă (formată din PNL-Câmpeanu și Partidul Alternativa Verde-Ecologiștii), obținând 0,5% din voturile valabil exprimate.

În urma Congresului Extraordinar al PNL din 27-28 septembrie 2003, PNL-Câmpeanu a fost absorbit de Partidul Național Liberal, fiind radiat din registrul partidelor politice.

A fost senator de București, din partea Alianței PNL-PD, ales la 28 noiembrie 2004, până la 12 decembrie 2008.

Radu Câmpeanu a fost distins cu Ordinul Național "Serviciu Credincios", în grad de Cavaler, conferit de Președinția României (5 decembrie 2002).

În 2008, Radu Câmpeanu a anunțat că a decis să renunțe la Parlament și să-și scrie memoriile.

În septembrie 2009 s-a numărat printre semnatarii "apelului la demnitate pentru protejarea memoriei istorice", adresat autorităților statului și inițiat de Asociația Civic Media.

SURSA: Agerpres.