Publicitatea electorală este permisă de lege doar după începerea campaniei electorale pe 10 mai, spune preşedintele AEP, Toni Greblă

Am intrat în perioada electorală pentru alegerile europarlamentare și locale, care vor avea loc pe data de 9 iunie, iar astăzi ar urma să fie desemnați judecătorii din Biroul Electoral Central. Calendarul acțiunilor a fost aprobat de executiv, iar campania electorală pentru ambele scrutinuri va debuta pe 10 mai și se va încheia cu o zi înainte de alegeri. După numărarea voturilor și soluționarea eventualelor sesizări sau contestații, rezultatele alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale și pentru membrii din România în Parlamentul European vor fi validate și publicate în Monitorul Oficial.
Ce trebuie să știm însă și care sunt cele mai importante informații despre procesul electoral, aflăm imediat de la invitatul "Apelului matinal", judecătorul Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente. Bună dimineața!
Bună dimineața! Sunt președintele autorității. Judecătorii care vor face parte din Biroul Electoral Central vor fi trași la sorți dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, șapte, din care vor alege dumnealor un președinte și un locțiitor al acestuia.
Va fi un an cu multiple alegeri. Înainte de toate, care ar fi noutățile semnificative?
Noutățile semnificative ar fi legate de cadrul tehnico-juridic pentru organizarea alegerilor din 9 iunie, pentru că se vor desfășura în aceeași zi atât alegerile pentru Parlamentul European, cât și alegerile locale. Și, din acest punct de vedere, a trebuit adaptată legislația prin măsuri tehnico-legislative care să permită ca aceste două feluri de alegeri să poată să se desfășoare în același timp, în aceleași birouri - mă refer de la Biroul Electoral Central până la biroul secției de votare - aceeași infrastructură electorală, adică o singură echipă care va forma Biroul Electoral Central, o singură echipă care va forma biroul electoral al secției de votare. Pentru străinătate a trebuit, de asemenea, și asta este chiar o noutate, să fie adaptată legislația prin măsuri tehnice de organizare, astfel încât listele electorale pentru cetățenii români care votează în străinătate vor fi generate electronic. Și, de asemenea, va fi împiedicat în acest.... Deci se va câștiga timp, pentru că nu va mai trebui să scrie fiecare de mână numele, adresa și așa mai departe, ci va fi generată automat lista electorală. Și acest lucru va face și votul multiplu imposibil, pentru că, odată înregistrat în sistemul informatic pe care îl gestionăm, nu vei mai putea vota la nicio secție de vot din țară și din străinătate.
Practic, nu se va putea înregistra vreun vot multiplu. Cei care sunt tineri, au peste 18 ani și vor veni pentru prima dată la urne, ce ar trebui să mai știe, pe lângă actul de identitate pe care trebuie să-l aibă la ei, să caute secția de votare? Cât va dura votarea, câte secții vor fi?
Secțiile de votare sunt delimitate și sunt publicate pe site-ul Autorității Electorale Permanente, astfel încât fiecare cetățean care dorește să obțină o informație în plus, prin accesarea acestui site - nume, prenume, CNP - îi va apărea automat secția de votare la circumscripția în care el are dreptul să voteze și unde este sediul secției de votare unde acesta își poate exercita dreptul de vot. Trebuie să mai știe, de asemenea, că votarea va începe pe 9 iunie, la ora 7:00 și se va încheia la ora 22:00. După ora 22:00, în acele secții de votare unde există cetățeni care încă nu au apucat să voteze și sunt, să mă exprim pe înțelesul tuturor, sunt la coadă, președintele biroului secției de votare va permite prelungirea votării până la orele 23:59, tocmai pentru a da posibilitatea la cât mai mulți cetățeni să-și exercite dreptul de vot. La intrarea în secția de votare, fiecare alegător care are dreptul să voteze atât la alegerile europarlamentare, cât și pentru alegerile locale, după ce va fi identificat și înregistrat automat în sistemul informatic, va primi cinci buletine de vot, patru pentru alegerile locale și unul pentru alegeri europarlamentare, va intra în cabină, își va exprima, își va exercita dreptul de vot, apoi va depune fiecare buletin de vot în cele cinci urne speciale care se vor afla în fiecare secție de votare.
Dar cine și cum își poate înscrie candidatura pentru a putea participa la alegeri?
Partide politice, formațiuni politice, organizații aparținând minorităților naționale, candidați independenți, alianțe politice sau alianțe electorale își pot exercita dreptul de a depune candidați, separat pentru fiecare din cele, cum m-am exprimat înainte, cele cinci buletine de vot. Adică vor putea depune candidaturi pentru alegerile europarlamentare, pentru primar, pentru consilieri locali, pentru președinte al Consiliului General, respectiv primar general al capitalei, Consiliul Județean, respectiv Consiliul General al Municipiului București.
Suntem într-o epocă, să spun așa, în care fake news-urile, informațiile false, deep fake-ul se află, așa, în prim-plan. Mai știm că Autoritatea Electorală Permanentă a elaborat și a publicat ghidul de prevenire și combatere a acțiunilor de dezinformare a alegătorilor. Unde poate fi găsit și mai ales ce conține acesta?
Acel ghid conține principalele activități pe care le pot desfășura... pot fi desfășurate de competitorii politici în campania electorală și, de asemenea, niște măsuri - puține, din păcate - care pot fi luate de autorități în situația în care regulile stabile prin actele normative în vigoare sunt încălcate. Din păcate, legislația pentru a combate știrile false, dezinformarea, defăimarea și așa mai departe au rămas mult în urma tehnologiei, care a avansat foarte mult, și modul de împrăștiere a acestor informații este și foarte variat; și, pe legislația actuală, e aproape imposibil de combătut. Pentru că poți să dai în /eter/ o știre falsă și de la Hong Kong, și din Siberia și de oriunde din lume. Posibilitățile de control, pe de o parte, din punct de vedere tehnic, dar mai ales din punct de vedere juridic, sunt încă limitate. Comisia, Uniunea Europeană a făcut un pas mare zilele trecute, când a elaborat un prim astfel de act normativ, dar care va intra practic în aplicație peste un an, un an și jumătate.
Și mai am o curiozitate, pentru că am văzut deja că au apărut afișe mari cu candidații. Cum sau ce se întâmplă cu publicitatea electorală?
Bun, publicitatea electorală este reglementată. Nu am intrat în campania electorală.
Exact.
Și, deci, activități de campanie electorală în care pe un afiș de propagandă politică a unui competitor politic nu trebuie să apară nici numele candidatului foarte... nici pentru ce va vota acesta sau dacă este candidat la niște alegeri. Se face o propagandă în ceea ce privește partidul respectiv, și nu candidații pentru anume alegeri. Acestea vor fi permise doar după începerea campaniei electorale, care, cum bine ați zis dumneavoastră, va începe pe 10 mai.
Așteptăm, evident, să vedem cum va decurge, atenți și noi la toate problemele ce pot apărea. Să le spun tuturor celor care ne ascultă, din țară și din străinătate, că detalii pot găsi pe site-ul Autorității Electorale Permanente - www.roaep.ro. Cu mulțumiri, președintelui Toni Greblă pentru prezența la "Apel matinal"!