Protestele din România în presa intenţională

"După un val de manifestaţii, ministrul român al justiţiei demisionează", titrează Le Monde, iar Le Figaro vede demisia pe fondul unui "val de contestare populară fără precedent de la căderea comunismului, împotriva unei ordonanţe a guvernului care relaxa legislaţia anticorupţie".

"Românii nu mai acceptă ca cineva să le bage mâna în buzunar" titrează El Pais, citându-l pe procurorul general al României care observă că "societatea din România a evoluat" şi "oamenii nu mai consideră normale mituirile, abuzurile de putere, conflictele de interes". Din acest motiv românii s-au simţit "ofensaţi în inteligenţa lor şi revoltaţi" ca urmare a ordonanţei de urgenţă a Guvernului Partidului Social-Democrat care dezincrimina anumite fapte de corupţie, susţine Augustin Lazăr în El Pais. "În ciuda presiunilor exercitate de criticile acerbe ale experţilor, a mobilizării sociale şi a faptului că Guvernul s-a văzut obligat să facă un pas înapoi şi să abroge ordonanţa, procurorul general crede că nu se poate lăsa garda jos", pentru că "România continuă să aibă o problemă gravă de corupţie", mai scrie ziarul spaniol.

"Societatea civilă vrea o Românie curată, onestă, eliberată de corupţie, iar eu doresc să aplic legile şi sper în legi mai stricte" afirmă şi şefa DNA într-un interviu pentru La Repubblica, în preambulul căruia beneficiază de un portret elogios din partea cotidianului italian. Sub titlul "Laura Codruţa Kovesi: Controversata vedetă anticorupţie a României" BBC News încearcă să prezinte o imagine echilibrată a şefei DNA: "Laura Codruţa Kovesi a provocat divizări în România. Susţinătorii ei spun că este un cruciat împotriva corupţiei, arestând, în cele din urmă, oameni care cândva erau consideraţi de neatins şi nepedepsit", dar, pe de altă parte, "criticii ei susţin că agenţia pe care o conduce a încălcat libertăţile civile ale cetăţenilor într-un mod care nu s-a mai văzut de pe vremea comunismului", notează BBC News.

Die Zeit vede în protestele românilor o "însemnătate care depăşeşte graniţele României" şi conchide că "sutele de mii de români au înţeles deja ceva ce occidentalii încep să priceapă abia de la alegerea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al SUA: Democraţia are nevoie de cetăţeni vigilenţi fiindcă altfel se pierde".

România s-a transformat într-un avanpost al NATO şi reprezintă o ameninţare clară pentru Rusia", titrează Russia Today, citându-l pe şeful Departamentului Patru pentru Europa din cadrul Ministerului rus al Afacerilor Externe, Aleksandr Boţan-Harcenko. "De când a acceptat să găzduiască elemente ale scutului antirachetă al NATO, România a devenit o ameninţare pentru securitatea Rusiei", iar "Moscova consideră acum unele politici ale României ca fiind rusofobe", mai remarcă Russia Today.

"Declaraţiie Moscovei survin în timp ce NATO mobilizează mii de soldaţi şi armament greu în Polonia, în ţările baltice şi în sud-estul Europei în cadrul celei mai mari desfăşurări de forţe de la încetarea Războiului Rece", constată New York Times. "SUA şi NATO afirmă că demersul este necesar pentru a oferi o securitate suplimentară şi noi asigurări ţărilor europene după anexarea Crimeii de către Rusia, dar Kremlinul susţine că această acţiune a Alianţei Nord-Atlantice se înscrie în cadrul unei strategii agresive în apropierea graniţelor ei", explică ziarul american.