Proteste pro şi contra proiectului Roşia Montană

Numărul minerilor blocaţi într-o galerie de la Roşia Montană a crescut la 33.

Echipa care a coborât să le ducă de mâncare colegilor aflaţi de două zile în subteran s-a alăturat protestatarilor.

Angajaţii Gold Corporation sunt nemulţumiţi pentru că proiectul de exploatare a zăcământului din localitate ar putea fi respins în Parlament şi cer să discute cu reprezentanţi ai legislativului.

Liderul sindical de la Roşia Montană a anunţat că i-a convins pe protestatari să renunţe la ameninţările cu greva foamei.

Starea lor este verificată periodic de slavatori mineri.

În acelaşi timp, la Cluj, un grup de aproximativ 10 militanţi care se opun exploatării au aruncat cu roşii înspre ministrul culturii, Daniel Barbu, fără să-l nimerească însă.

Ei au cerut demisia ministrului pentru că ar susţine acest proiect.

Ministrul liberal a spus că va vota împotrivă, pentru că aceasta este decizia partidului din care face parte, deşi consideră că investiţiile făcute în zonă sunt benefice pentru patrimoniul naţional.

La nivel politic, după întâlnirea de ieri cu co-preşedintele USL Victor Ponta, liderul PNL, Crin Antonescu, a anunţat ca proiectul de lege asumat de guvern ar urma sa fie retras din procedura de urgenţă. În plus, ar urma să fie infiinţată acea comisaie parlamentară specială pentru Roşia Montană.

Lucian Bode, fost ministru al economiei şi membru în Comisia pentru industrii a Camerei Deputatilor despre cum funcţionează o astfel de comisie.

"Această comisie se înfiinţează prin hotărâre a Parlamentului României, are un deadline până la care trebuie să-şi prezinte un raport. În acest raport, obligatoriu sunt şi proupneri de adoptare, de respplingere, de modificare...

"Nu ştiu, sunt propuneri, obligatoriu va trebui ca acest raport să conţină câteva propuneri, propuneri care vor fi sau nu aprobate de către plen. Cu valoare juridică până la urmă este hotărârea Camerei Deputaţilor în acest caz, nu aprobarea sau respingerea raportului comisiei speciale", spune Lucian Bode.

Iazul de decantare "este sigur"

Pentru acest sfârşit de săptămână, opozanţii proiectului au anunţat o zi de mobilizare globală împotriva proiectului de exploatare a aurului de la Roşia Montană.

Cei care participă la proteste au diverse motivaţii.

Unii sunt nemulţumiţi de redevenţa prea mică, alţii de impactul asupra mediului înconjurător a unei mine de suprafaţă de dimensiuni foarte mari, în timp ce alţi protestatari sunt nemulţumiţi de tehnologia prin care s-ar extrage aurul.

Aceasta ar implica folosirea de cianuri la extragerea aurului din minereul excavat.

Sterilul rezultat va fi depozitat într-un imens baraj de decantare.

Siguranţa barajului a fost auditată de experţi recunoscuţi, iar tehnologia nu este periculoasă, susţine vicepreşedintele departamentului de Mediu al Roşia Montană God Corporation, Horea Avram.

"Înainte să ajungă în iaz, sterilele astea de procesare vor fi neutralizate, iar concentraţia de cianură va fi undeva la o medie de 3 mg/litru. Cianura, principala calitate a acestui reactiv este că se degradează natural. Deci, este o informaţie falsă că în acel iaz de decantare vor rămâne cianurile. Dacă noi am opri astăzi exploatarea, ar însemna ca în două-trei luni de zile concentraţiile să scadă sub 0,01%, adică de zeci de ori sub limitele stabilite de Uniunea Europeană şi de România" mai spune Horea Avram.

Oponenţi proiectului nu au însă încredere în aceste asigurări şi, conform răspunsurilor la apelurile făcute pe reţelele de socializare pentru o mobilizare globală, duminică ar urma să aibă loc proteste nu numai în România, ci şi în multe oraşe importante printre care Paris, New York, Budapesta şi Bruxelles.