Proteste privind explorarea gazelor de şist la Pungeşti, Vaslui
Situaţie tensionată în satul Siliştea, comuna Pungeşti, unde câteva sute de săteni se opun amplasării echipamentului de explorare a gazelor de şist pe teritorul comunei lor.
Articol de Alina Darie, Vaslui, 16 Octombrie 2013, 18:10
La Bucureşti, aproximativ 250 de persoane care protestează împotriva exploatării gazelor de şist au blocat parţial Piaţa Universităţii.
Forţele de ordine - poliţişti şi jandarmi - se află în zonă şi asigură circulaţia vehiculelor pentru urgenţe, pe o bandă, pe Bulevardul Nicolae Bălcescu.
Protestatarii din Capitală susţin că s-au adunat spontan la Piaţa Universităţii pentru a-şi arăta simpatia faţă de oamenii din Vaslui care se opun explorărilor pentru gaze de şist.
AUDIO: Protestatarii din Piaţa Universitîţii sunt solidari cu cei din Pungeşti.
Sute de cetăţeni protestează, pentru a treia zi consecutiv, în localitatea Pungeşti, din judeţul Vaslui, faţă de intenţia companiei Chevron de a amplasa prima sondă de explorare de gaze de şist în zonă.
Câţiva manifestanţi s-au îmbrâncit cu forţele de ordine, însă nu au fost incidente majore.
O persoană a fost rănită în urma ciocnirilor dintre săteni şi forţele de ordine.
Sătenii din Pungeşti susţin că vor continua protestul, declarându-se împotriva explorării şi exploatării gazelor de şist. Potrivit lor explorarea gazelor de şist va afecta mediul înconjurător.
Prefectura Vaslui, reprezentată de prefectul Radu Renga, susţine acţiunile companiei Chevron şi invocă acte normative în vigoare care permit companiei să-şi amplaseze utilajele în zonă.
Chevron mai are licenţă de explorare în zona Bârlad şi Dobrogea.
După etapa de explorare, în cazul în care vor fi identificate resurse exploatabile economic, se poate trece la fazele de dezvoltare şi exploatare.
În cazul în care Chevron va descoperi gaze şi petrol, va plăti statului român redevenţe cuprinse între 3,5% şi 13% din producţie.
Fracturarea hidraulică presupune crearea de fisuri în rocile care conţin hidrocarburi, prin injectarea, la mare presiune, a unui amestec de apă, nisip şi substanţe chimice.
Ea este criticată din cauza impactului negativ asupra mediului şi din cauza riscurilor de poluare şi de generare a unei activităţi seismice.
Franţa şi Bulgaria sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care au interzis prin lege exploatarea gazelor de şist, în timp ce în Polonia, Germania sau Suedia aceasta este permisă.
