Proteste faţă de exploatarea de la Roşia Montană

Câteva sute de persoane, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale care se opun exploatării resurselor minerale din zona Roşia Montană contestă decizia recentă a Comisiei Naţionale de Arheologie care a avizat descărcarea de sarcină în masivul Cârnic, în ciuda faptului că acesta adăposteşte vestigii de primă importanţă, după cum susţin cei care protestează.

Decizia a reaprins discuţia pe tema oportunităţii demarării unui proiect minier în zonă.

Descărcarea de sarcină arheologică este conform legii primul pas pentru ca un monument istoric să poată fi scos din lista monumentelor protejate pentru a fi redat circuitului economic.

Specialişti în arheologie îi cer premierului Emil Boc să respingă acest aviz, subliniind printre altele că în zonă sunt zeci de kilometri de galerii, unele din timpul ocupaţiei romane, unice în Europa şi rămase încă necercetate.

De altfel, ei acuză autorităţile că încalcă o sentinţă definitivă şi irevocabilă dată în anul 2006 de Curtea de Apel Alba Iulia prin care era anulat un alt certificat de descărcare de sarcină arheologică pentru această zonă.

Roşia Montană Gold Corporation confirmă, prin vocea lui Cătălin Hossu, deocamdată primirea avizului şi leagă această victorie doar de un aspect al activităţii lor care pe unii dintre localnici îi mulţumeşte.

"Confirmăm primirea certificatului de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic. Am început lucrările pentru protecţia şi punerea în valoare a patrimoniului cultural din zona Roşia Montană, în sumă de 70 de milioane de dolari. Aceasta este o contribuţie pentru patrimoniul cultural semnificativă şi fără precedent în România din partea unei companii private", a spus Cătălin Hossu.

Renate Weber are un punct de vedere pe care îl poate susţine ca europarlamentar.

"Mi se pare extraordinar că a venit această descărcare exact atunci când practic eforturile erau cele mai mari şi susţinute pentru ca patrimoniul de la Roşia Montană să devină Patrimoniu UNESCO.

"Cum Dumnezeu autorităţile din România nu s-ar ocupa niciodată pentru prezervarea a ceea ce are ţara aceasta ca patrimoniu şi, în loc să se dea peste cap ca acest patrimoniu să fie înscris în Patrimoniul UNESCO, cum Dumnezeu autorităţile noastre nu ştiu decât să distrugă? Asta n-o înţeleg. Chiar mi se pare lipsă de transparenţă teribilă, pentru că în comunicat se vorbeşte de o descărcare parţială" a mai spus Renate Weber.

"Deci, înţelegem aşa: parţial muntele va fi aruncat în aer, parţial unele din minele de acolo, deci din siturile arheologice, or să fie distruse şi sper din suflet ca organizaţiile care s-au ocupat şî până acum de prezervarea siturilor arheologice ca şi a mediului de la Roşia Montană să meargă din nou în justiţie şi să acţioneze în justiţie pentru anularea acestui certificat de descărcare arheologică", a afirmat Renate Weber.

Un alt parlamentar, Daciana Sârbu, a înaintat luni o scrisoare preşedinţei Comisiei Europene, domnilor Donald Tusk şi Jose Manuel Barroso, prin care le solicită înscrierea în lista de priorităţi şi a interzicerii utilizării tehnologiilor bazate pe cianuri minerit.

Dezbaterea pe această temă continuă la Radio România Actualităţi.

Argumente pro şi contra proiectului de exploatare a zăcămintelor din zona Roşia Montană de la ora 18.30, într-o ediţie specială cu Mihaela Helmis şi Victor Caraculacu.