Promovabilitatea la bac, redusă şi în urma contestaţiilor

Rezultatele finale după soluţionarea contestaţiilor la prima sesiune a bacalaureatului din acest an, afişate de mai multe licee din ţară, nu arată creşteri semnificative, potrivit reporterului Radio România, Cristina Iliescu.

Cele peste 80.000 de lucrări contestate au fost recorectate.

Inspectorii şcolari apreciază că se păstrează rata obişnuită a modificărilor, care se situează între 1% şi 3%.

Au fost însă cazuri în care elevilor li s-a mărit semnificativ nota, cum s-a întâmplat spre exemplu în Oradea, unde o elevă a primit iniţial la matematică sub 6, iar după recorectare a luat 8,50.

Astfel, potrivit informaţiilor transmise de corespondenţi, în judeţul Buzău, procentul de promovare în urma recorectării lucrărilor a crescut cu aproximativ un punct.

Doi elevi care au contestat notele obţinute la limba şi literatura română au primit după reevaluarea lucrărilor note cu aproape trei puncte mai mult decât cele iniţiale.

Au existat însă şi note sensibil mai mici decât cele primite la început.

Astfel, un liceean care la economie politică a obţinut iniţial nota 4, după recorectare a fost notat cu 2,80.

În judeţul Gorj, aproape 50 de elevi au obţinut note peste 6,00 în urma rezolvării contestaţiilor, astfel încât rata de promovare a crescut cu aproape 1%.

Creştere sensibilă în judeţele fără supraveghere video

În judeţele în care sistemele de supraveghere video au lipsit în sălile de clasă şi în care procentele de promovare au fost mai mari comparativ cu celelate judeţe care au avut asemenea sisteme de supraveghere, precum Harghita şi Constanţa, au existat contestaţii şi o creştere sensibilă a procentului de promovare: în judeţul Harghita, cu mai bine de 1,5%, iar în judeţul Constanţa de aproape 2,5%.

La Cluj-Napoca, o contestaţie a notei a condus chiar la pierderea bacalaureatului, după cum s-a constatat la Colegiul Tehnic "Anghel Saligny".

"Am depus contestaţie şi de la 6,1 mi-a scăzut la 4,8, şi lucrarea mea era de mai mult de 6,1, de-aia am depus contestaţie. Şi mi-a scăzut sub 5. La biologie.

"Acum ce să fac, vreau să depun o cerere - o plângere - dar n-am la cine. Au spus că e un risc, ca la ruletă e bacul acesta", a declarat elevul în cauză.

În Judeţul Iaşi, numărul absolvenţilor care au reuşit să finalizeze examenul de bacalaureat cu nota 10,00 a crescut de la 12 la 13 în urma reevaluării lucrărilor.

În atenţia autorităţilor şcolare dar şi juridice există la această dată numeroase cazuri de slabă performanţă sau de fraudă.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa Năsăud a fost sesizat pentru un dosar de corupţie înaintat de Poliţia Năsăud.

Aceasta a analizat cazul unui elev dat afară din examen care se pare că primea răspunsuri de la un profesor prin SMS pe telefonul mobil.

De asemenea, Autoritatea Şcolară Judeţeană din Arad derulează la această dată propria anchetă, după ce inspectorii au verificat centrele de examinare şi au găsit subiecte rezolvate sau aparatură de memorare în toaletele liceelor şi au vizionat camerele de supraveghere.

Elevii, "principalii vinovaţi" pentru rezultatele slabe

Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Român de Evaluare şi Strategie, citat de reporterul Radio România Actualităţi, Andreea Prisăcariu, peste 40% dintre respondenţi sunt de părere că elevii sunt primii răspunzători de rezultatele pe care le-au obţinut la bacalaureat, urmaţi de sistemul educaţional, profesori, ministerul educaţiei, conducerea ţării şi societate, în procente mai scăzute.

Mai bine de trei sferturi dintre cei intervievaţi susţin că notele reflectă realitatea şi nivelul scăzut de cunoştinţe ale elevilor.

Preşedintele Institutului Român de Evaluare şi Strategie, Vasile Dâncu, spune că este surprins de realismul şi responsabilitatea respondenţilor, care ar putea schimba lucrurile.

"Elevii au fost evaluaţi, nu sistemul, nu părinţii, dincolo de un bombardament mediatic care a accentuat alte forme de cauzalitate. Până la urmă, eu, sociologic, am fost surprins de acest realism al părinţilor şi de această penetrare parţială doar a mesajelor politice.

"Peste 90% spuneau că părinţii ar trebui să se preocupe mai mult de situaţia copiilor lor, în sensul să-i îndrume, să-i verifice. Până la urmă, copiii sunt într-o perioadă de tranziţie din punct de vedere cultural, psihologic, şi au nevoie şi de părinţi care să facă programe adecvate pentru ei, programe de învăţare şi de pregătire. Sigur, alături de sistemul de învăţământ, de şcoală, profesori", a declarat Vasile Dâncu.

Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.300 de persoane, cu o marjă de eroare de +/- 2,7%.