"Programul de convergenţă", în atenţia guvernului

Pentru a face parte din spaţiul euro, România trebuie să îndeplinească o serie de criterii economice, iar în ultima perioadă au existat opinii potrivit cărora Bucureştiul ar putea amâna data aderării, stabilită iniţial la 1 ianuarie 2015.

Este vorba despre un program stabilit pentru perioada 2011 - 2014, care se revizuieşte anual, în funcţie de evoluţia economică.

Trebuie prezentate Comisiei Europene performanţele economice, stabilitatea preţurilor şi controlul deficitului bugetar în vederea îndepliniri condiţiilor de aderare la moneda unică.

În acest an, România trebuie să transmită acest document Comisiei Europene până la sfârşitul lunii aprilie.

În timp ce premierul Emil Boc a declarat, miercuri, după o primă lectură în guvern a documentului, că decizia finală privind data adoptării monedei unice va fi cunoscută vineri, preşedintele Traian Băsescu s-a pronunţat deja, afirmând că trebuie menţinut obiectivul prin intrarea în zona euro în 2015.

Şeful statului a precizat că a avut discuţii în acest sens atât cu premierul cât şi cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

De altfel, guvernatorul a participat dimineaţă la şedinţa coaliţiei care a precedat şedinţa de guvern şi, potrivit liderului grupurilor minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, se menţine 1 ianuarie 2015 ca dată de adoptare a monedei euro.

Adoptarea monedei unice, " un plan ambiţios"

17 ţări din Uniunea Europeană au adoptat euro ca monedă unică, în timp ce alte trei, Danemarca, Regatul Unit şi Suedia nu au fost de acord cu introducerea acestei monede.

Adoptarea monedei unice este un plan ambiţios care presupune să ai competitivitate la nivel apropiat de indicatori europeni, spunea reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu.

În ceea ce priveşte România, aceasta ar presupune accelerarea reformei companiilor de stat, scăderea presiunii cheltuielilor bugetare şi a arieratelor, stabilitate financiară.

Polonia şi Cehia au înţeles se pare, riscul efectelor adverse şi nu se mai grăbesc să adopte moneda euro, în timp ce Italia, Spania sau Portugalia au înţeles după adoptare că este greu să ţină pasul cu etalonul german.

Consilierul premierului, Andreea Paul Vass, spunea că, în ceea ce priveşte România, cu cât mai repede cu atât mai bine.

Ea preciza că aderarea la euro ar însemna în primul rând disciplină, mai precis o inflaţie semnificativ diminuată, un deficit bugetar şi o datorie publică limitată.