Profesorul Boris Volosatîi, deputat AUR: Trebuie tratate cauzele acestor efecte negative din școala romaneasca

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (11 aprilie, ora 08:30) - Apel matinal - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu
Daniela Petrican: Sindicatele din Educație vor să depună în Parlament o inițiativă legislativă care să descurajeze actele de violență în şcoli. Propunerea vine pe fondul unor incidente grave petrecute recent în mai multe unități de învățământ din ţara noastră, care au implicat agresarea fizică sau chiar umilirea unor cadre didactice.
Cătălin Cîrnu: Până astăzi, însă, o inițiativă similară a mai fost votată în 2018 de Camera Deputaților, dar ea nu a trecut de Senat. Discuția a fost reluată în Parlament, într-o interpelare adresată ministrului educației, conform deputatului AUR, profesorul Boris Volosatîi, cel care este și invitatul 'Apelului matinal' de astăzi. Bună dimineața!
Boris Volosatîi: Bună dimineața!
Cătălin Cîrnu: Ce s-a întâmplat în 2018 și ce credeți: în 2023 va trece până la urmă inițiativa?
Boris Volosatîi: Bună dimineața! Vă mulțumim pentru faptul că ați abordat această problemă stringentă în educația, în școala din țara noastră. Și în 2018 și în toamna anului trecut am înaintat întrebări care trebuiau puse în fața Ministerului Educației, celor care dirijează învățământul în România, și lucrurile nu s-au schimbat. De aceea, în aceste zile am repetat întrebarea mea parlamentară cu privire la situația din școala românească cu referire la incidențele de violență. Lucrurile nu s-au schimbat spre bine din 2018 încoace și e o cifră alarmantă, 54.438 de cazuri de violență, doar '18 până în '22. Deci, aceasta este o cifră care ne îngrijorează foarte mult și ceea ce a dat Ministerul Educației în calitate de răspuns este doar o statistică, o radiografie a situației, dar nu și căile de ieșire din această situație deloc plăcută, chiar una foarte gravă.
Daniela Petrican: Și cât este de gravă situația în mod real la nivelul școlii românești și bineînțeles, în ce măsură autoritățile pot să intervină pentru stoparea fenomenului?
Boris Volosatîi: Faptul că Ministerul Educației, legea educației, a lăsat pe seama APL (administraţia publică locală - n.red) de gradul doi soluționarea acestor probleme, crearea unor "strategii" a fiecărei instituții de învățământ pentru combaterea bullying-ului sau a agresiunii în școală este de fapt o spălare pe mâini. Nu se poate face acest lucru la nivel de APL. E nevoie de lege. Uite, acum, în Parlament au venit legile Educaţiei. Aici e nevoie să stabilească foarte bine locul și rolul fiecărui actant din procesul educațional. Şi, în special, dacă vorbim de violență în adresa cadrului didactic, să se clarifice cu statutul cadrului didactic. Noi avem statutul polițistului, legea cu privire la statutul procurorului. Nu avem o lege, un statut al cadrului didactic, care l-ar ocroti de posibile acte de violență, nu doar din partea elevului, dar din partea şi altor actanți al procesului educațional.
Cătălin Cîrnu: Da, vorbiţi despre toţi actorii procesului educațional. Dumneavoastră sunteți profesor cu experiența multor decenii în educație. Acest fenomen a luat o amploare în ultima vreme. Cum ați caracteriza așa, ultimele decenii?
Boris Volosatîi: Sigur că eu urmăresc cu atenție acest proces negativ care are loc în școală și chiar dacă am activat în partea stângă a Prutului, situația nu diferă cu mult, mai ales că și acele acțiuni pe care le iau Ministerele Educaţiei de pe ambele maluri ale Prutului sunt parcă sincronizate. Diferența este de luni, dacă nu de zile, în luarea de atitudini sau aplicarea anumitor metodologii de analiză a acestor situații. Eu consider că lucrurile trebuie privite din altă prismă, prin prisma pe care ne-o propun acum şi sindicatele. Din prisma, nu tratării efectului, dar tratării a cauzelor acestor efecte negative din școala românească.
Daniela Petrican: Iar noul pachet de legi ale Educației poate fi amendat, așa cum înțeleg că v-au cerut deja sindicatele din educație, dumneavoastră, parlamentarilor?
Boris Volosatîi: Sigur că da. Dacă nu ne grăbim, dacă nu votăm în grabă aceste legi, dar permitem tuturor participanților la proces şi în primul rând, a sindicatelor, care au venit cu o voce consolidată în acest plan, să susținem aceste amendamente, să le propunem pentru comisii, dezbaterii și ulterior, în ambele Camere ale Parlamentului. Acest lucru se poate întâmpla.
Daniela Petrican: Şi concret, ce trebuie făcut în continuare?
Boris Volosatîi: În continuare, este nevoie de pus în capul mesei și aceste legi de către cei care răspund de procesul educaţional. Revenirea la valorile reale în societatea noastră. Noi am diminuat rolul și locul cadrului didactic. Pe parcursul câtorva decenii, am avut un efect foarte previzibil: în pedagogie au mers cei care n-au mai putut să se angajeze în alte locuri mult mai motivante de activitate - vorbesc de salarii, în primul rând, iar după ai vorbim despre calitatea procesului educațional sau instruire...
Cătălin Cîrnu: Exact.
Boris Volosatîi: Poate dacă punem în capul... dacă întoarcem piramida și punem la bază acele valori reale și în primul rând locul învățătorului în școală, familiei în educație, a tradițiilor naționale, ale specificului național al României, ne-ar aduce rezultate. Şi astăzi, în Basarabia, încă mai sunt oameni care țin minte și cu cele mai frumoase elogii vorbesc despre școala românească.
Cătălin Cîrnu: Da, tot la sistemul de valori ne întoarcem. Tot de sistemul de valori ține ceea ce ne dorim cu toții apropo de viitorul României și nu doar în domeniul educației. Să sperăm că veți avea succes. Rămânem și noi pe recepție, mulțumindu-vă pentru discuția pe care am purtat-o la "Apel matinal".
Boris Volosatîi: Şi încă o dată vă mulțumesc pentru faptul că abordaţi probleme vitale pentru țara noastră.
Cătălin Cîrnu: Sunt problemele noastre, evident, și nu ne dezicem de ele, câte un semnal de alarmă pe care îl tragem în mod constant şi aici, la "Matinal", Radio România Actualități. Profesorul Boris Volosatîi a fost invitatul de astăzi al "Apelului matinal", un profesor cu experiența multor decenii în educație, mai ales că este director al Liceului Româno-Francez "Gheorghe Asachi" de la Chișinău, şi asta de peste trei decenii.