Produsele românești "sunt predominante pe rafturi în marile hipermarketuri"

Ministerul Agriculturii are în vedere, în perioada imediat următoare, discuții cu procesatorii, dar și cu reprezentanții comercianților și ai marilor rețele de retail pe tema extinderii măsurii de plafonare a adaosurilor la toate produsele alimentare românești. Un proiect de act normativ ar putea fi prezentat pe parcursul acestei luni. Autoritățile vor să introducă și sancțiuni pentru magazinele care refuză să ofere la vânzare produse autohtone cu preț mai mic decât al celor similare din import. Și discutăm pe această temă alături de invitatul "Apelului matinal", George Bădescu, director executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România. Bună dimineața!
Bună dimineața, mulțumesc pentru invitație!
Mulțumim că ați acceptat să discutăm. Negocierile sau, de fapt, discuțiile au pornit recent de la probleme semnalate de unii producători români care reclamă că le-au fost scoase, spun ei, în mod nejustificat, alimente de pe rafturile unor mari magazine, spunând că, în acest fel, sunt descurajate firmele autohtone și obligate să reducă prețurile, astfel încât să poată fi păstrate adaosuri mari. Cunoaștem deja cazul devenit planetar la nivelul înghețatei și, evident, prima întrebare este: au acces toți producătorii români în toate rețelele mari de distribuție și cum se face accesul?
Există criterii clare pentru accesul în marile rețele comerciale. De altfel, să zic, acesta este un subiect care a fost intens discutat și putem observa că sunt foarte mulți producători români care sunt prezenți pe aceste rafturi cu produsele lor o perioadă de timp îndelungat. Unii dintre ei au reușit să evolueze și să avanseze, ajungând să aibă cifre de afaceri absolut semnificative. Unii chiar, am putea spune, să poată să concureze la nivel european, să se gândească poate și la penetrarea altor piețe. Pe de altă parte, nu trebuie să excludem niciodată că pot exista și situații în care acești producători, poate prin planurile pe care le-au făcut, nu au reușit să ajungă acolo unde se așteptau sau nu au avut succesul scontat. Cum nu putem să excludem total nici faptul că poate în anumite situații lucrurile nu s-au desfășurat poate perfect din punct de vedere al transparenței. Din acest punct de vedere, atitudinea noastră este că, fie, chiar dacă am vorbi și de un singur producător, unul care este nemulțumit, trebuie ca acel caz să fie analizat și să vedem ce se poate face. Pe de altă parte, însă, nu credem că putem să generalizăm. Aș spune că, din ce vedem, fără a exclude, cum spuneam, și eventualitatea unor cazuri care ar ridica niște semne de întrebare, aș spune că, per total, relația dintre marile rețele comerciale și producătorii locali este una constructivă și a contribuit, după părerea noastră, la consolidarea sistemului de retail și la consolidarea multor afaceri din România.
Haideţi, pe scurt, așa, să încercăm să înțelegem ce se întâmplă atunci când un producător, nu știu, vine cu un muștar preparat, o rețetă secretă și vrea să intre în marile hipermarketuri​; de altfel, nu știu, există foarte multe sortimente de muștar. O luăm pur și simplu, așa, ca începătorii, ce trebuie să facă sau care e strategia?
Bineînțeles că există o primă fază, să spunem așa, oarecum, birocratică: trebuie văzut mai ales dacă e vorba de o firmă care încă nu a lucrat cu un supermarket, este vorba despre situația sa, să spunem, din punct de vedere legal, din punct de vedere al bonității fiscale. Cu alte cuvinte, dacă există acest profil al firmei care din punct de vedere al îndeplinirii obligațiilor fiscale și comerciale anterioare nu prezintă, să spunem, probleme sau riscuri, bineînțeles că cel mai important lucru după aceea este calitatea produsului și mai ales anticiparea modului în care acesta va fi atractiv pentru consumatori. De obicei, atunci când vorbim de un produs nou, acesta este distribuit, să spunem, într-un număr oarecum mai limitat de magazine, cum ar veni, este o perioadă de probă, de încercare. În momentul în care confirmă și există, bineînțeles, cerere din partea consumatorului, acesta este extins la toată rețeaua, sau dacă există colaborări anterioare și produsul respectiv, s-a venit cu ceva inovativ sau care a fost cerut de către consumatori, toate aceste etape sunt parcurse mult mai repede. Aș vrea să subliniez că, dincolo de orice aspect pe care îl putem avea în vedere, cel mai important lucru este, până la urmă, dacă acest produs răspunde nevoilor consumatorului. Cu alte cuvinte, niciun alt criteriu nu va putea fi mai important decât, să spunem, vânzarea, decât vânzările către consumatori. Bineînțeles, acompaniate și de toate acele garanţii de siguranţă alimentară şi de comunicare corectă.
Exact, toate celelalte hârtii. Dar dacă eu cer 10 lei pe borcan, cum pot negocia şi, nu știu, hipermarketul spune că nu îmi dă decât cinci lei, se termină discuția?
La mijloc sunt foarte multe alte aspecte, să spunem, sau detalii, inclusiv cele logistice. Să nu uităm că vorbim de rețele care se întâmplă pe toată suprafața țării, deci, din punct de vedere al distribuției, mă rog, așa cum spuneam, în etape, nu neapărat din primul moment, însă toate acestea înseamnă costuri, înseamnă, pe de altă parte, și trebuie luat în calcul poate unele dintre produse sunt sezoniere sau există... de asemenea, depinde și de regiunea geografică. Există anumite elemente care pot fi mai, să spunem, mai prezente într-o anumită zonă față de alta. Cert este că toate aceste costuri și toate aceste, să spun, elemente care vin, până la urmă, în evaluarea ofertei trebuie să țină cont și de concurență, trebuie să țină cont și de anumite costuri de marketing, pentru că aici aș vrea să subliniez totuși: una din problemele des întâlnite este aceea că poate nu se anticipează de la bun început ca acest produs este dificil să-l pui la raft, dar este și mai dificil să-l menții. Adică nu ajunge doar să-l expui într-o zonă, el trebuie însoțit și de o bună politică de promovare, de informare a consumatorului, pentru că, așa cum spuneam, acesta se află într-o concurență acerbă pentru acel loc la raft, și atunci trebuie să menții interesul consumatorului măcar pentru a-l evalua, pentru a-l cunoaște și, bineînțeles, în final, pentru a-l convinge să îl cumpere.
Și apropo de informare: ministerul anunță amenzi de 5% pentru cifra de afaceri în cazul unor practici comerciale neloiale. Așadar, sancțiuni pentru magazinele care refuză să ofere la vânzare produse autohtone cu preț mai mic decât al celor similare din import. Cum s-a ajuns în această situație, practic raportându-ne la ce se întâmplă?
Da, așteptăm și noi să aflăm elemente suplimentare, pentru că, așa după cum știți, deocamdată sunt doar lacunare. Au fost menționate unele aspecte. Aș vrea totuși să fac aici o mică remarcă; da, ne bucurăm că există această premisă, că magazinele și în general operatorii economici vor face cifră de afaceri. Deci există această siguranță în zona administrativă, că economia va funcționa oricum și va fi o cifră de afaceri pe care putem să aplicăm o amendă. Vreau să vă spun că în ultima perioadă există, chiar așa, un soi de tendință din aceasta, toată lumea cumva are în vedere niște sancțiuni pe cifra de afaceri. Rămâne de văzut modalitatea în care se va discuta, însă aș putea spune că totuși uneori e bine să ne gândim că această cifră de afaceri nu se face pur și simplu, ci în urma unei activități și unui efort deosebit. Și, cum vă spuneam, atunci când ne gândim la astfel de sancțiuni, e bine să vedem totuși mai în perspectivă, pentru că, de exemplu, o astfel de afacere pe veniturile unei firme mai mici ar însemna poate intrarea în insolvență a /.../ de firme.
Știu că sunt consultări la guvern inclusiv pe tema extinderii măsurilor de plafonare a adaosurilor. Ați fost și dumneavoastră invitați? Mă gândesc la asociațiile de profil.
Încă nu am avut discuții.
Participați?
A existat o astfel de invitație, sau există o astfel de invitație. Asociațiile, ca să spun așa, prin natura lor participă indiferent de subiect, pentru că trebuie să existe această comunicare. La urma urmei, cu asta ne ocupăm. Aș vrea însă să spun totuși că ar trebui să avem în vedere faptul că aici nu mai vorbim de o, să zicem, o plafonare clasică sau de o simplă plafonare, cum au fost ultimele cinci. Vorbim totuși de o altfel de măsură. Vorbim practic de o schimbare în politica comercială, pentru că vorbim de instituirea unui plafon pentru toate produsele românești, în contextul în care aceste produse încă nu sunt clar definite și în contextul în care, așa, după cum se știe, aceste produse concurează și pe o piață mai largă. Deci...
Dar, în opinia dumneavoastră, care credeți că este soluția pentru a putea fi găsite pe rafturi produsele românești căutate de consumatori?
Aș vrea să pornesc și încă o dată să afirm că, din ceea ce se poate observa, aș putea spune chiar și cu ochiul liber, aceste produse românești sunt predominante pe rafturi. A fost evident faptul că procentul acestora a crescut semnificativ în ultima perioadă, dintr-un motiv aș putea spune evident, și anume că toți acești consumatori preferă produsele românești. Aici putem spune chiar că probabil nu vor fi niciodată sau nu va exista un moment în care să spunem: domnule, sunt îndeajuns de multe produse românești pe raft. Problema vine, uneori, și din sezonalitatea acestora. Poate nu toate aceste produse corespund, să spunem, sau sunt disponibile pe tot parcursul anului. Poate că există la un moment dat și probleme legate de logistică, așa cum vă spuneam. Există, de asemenea, și diferențe, să spunem, la nivel geografic, regional, însă, per ansamblu, aceasta este tendința, și cred că aici toată lumea este de acord că aceste produse trebuie să fie prezente pe raft. Referitor la ce s-a spus mai devreme, apropo de adaosuri sau apropo de alte aspecte care au fost, eu știu, comunicate în spațiul public și despre care vă spuneam că totuși ar trebui să le analizăm mai în profunzime, noi nu am comentat foarte mult, în lipsa unor informații suplimentare, ceea ce am propus și susținem în continuare, /credem/ că este o măsură foarte importantă și, având în vedere și alte elemente, să spunem, care țin de context, inclusiv geopolitic, credem că totuși un studiu de impact, adică cu alte cuvinte, să fie o analiză...
Da, să nu ne grăbim, de fapt, nu? Aceasta este ideea, înainte să luăm o decizie.
N-aș putea spune neapărat... Da, bineînțeles că întotdeauna e bine să mai măsori o dată. Mă refeream însă și la faptul că aici trebuie să vedem totuși care va fi efectul și pe întreg lanțul economic. Cu alte cuvinte, aici nu mai vorbim numai de consumatori, vorbim și de retailer, și de procesatorul care, să spunem, este mai mic sau mai mare. Poate unii dintre procesatori ar putea avea, s-ar putea confrunta cu probleme suplimentare atunci când produsul lor este limitat, dar aș putea spune chiar și în zona producătorilor, care până acum au fost exceptați de la aceste măsuri, pentru că și la producători, chiar fermieri, noi credem că există diferențe destul de mari sau au început să apară diferențe destul de mari între, să spunem, valoarea economică sau, dacă vreți, cifra de afaceri a unui fermier comparativ cu altul. Adică, unii dintre fermieri au reușit să ajungă la stadiul de antreprenori, și atunci trebuie văzut totuși, până la urmă, care este...
Cum funcționează, practic. E important să câștigăm cu toții, de la producător, procesator până la cel care cumpără de pe rafturi. Da, suntem atenți la întâmplări și vom mai reveni alături de George Bădescu, directorul executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România, invitatul de astăzi al "Apelului matinal". Vă reamintesc: Ministerul Agriculturii are în vedere discuții cu procesatorii, dar și cu reprezentanții comercianților și ai marilor rețele de retail pe tema extinderii măsurii de plafonare a adaosurilor la toate produsele alimentare românești.