”Producătorii de medicamente generice din România sunt dependenți de importuri”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - „Matinal” - Realizatori: Daniela Petrican, Cătălin Cîrnu

Daniela Petrican: România se confruntă cu una dintre cele mai grave situații din Uniunea Europeană în ceea ce privește producția locală de medicamente, după ce 15 locații de fabricație a substanțelor active au fost închise, susțin producătorii din domeniu. Țara noastră a fost unul dintre ei mai mari producători de substanțe active din Europa, iar acum depinde de importuri.
Cătălin Cîrnu: Să ne amintim: până în anul 1995, România producea atât substanțe chimice, materii prime și materiale pentru industria farmaceutică, dar și ingredientele active necesare producerii medicamentelor, care mai erau exportate și în alte peste 50 de țări. Acum însă, vorbim de o criză de medicamente în spitale și în farmacii, iar despre cauze discutăm la ”Apelul matinal” de astăzi cu Simona Cocoș, președintele Asociației Producător de Medicamente Generice din România. Bună dimineața!
Daniela Petrican: Bună dimineața!
Simona Cocoș: Bună dimineața!
Cătălin Cîrnu: Da, am priceput, decizia de închidere a fost luată, după cum spuneați dumneavoastră, specialiștii, fără o analiză a efectelor, și s-a ajuns la situația de astăzi. Până la urmă, în ce situație ne aflăm?
Simona Cocoș: Vă mulțumesc frumos pentru invitație! Da, într-adevăr, producătorii de medicamente generice din România sunt dependenți de importuri, de materiile prime care vin în mod special din China și din India. În ultima perioadă, în ultimele luni, această situație a devenit un pic mai dificilă, pentru că s-au prelungit foarte mult termenele de livrare a materiilor prime. Deci, dacă înainte poate erau, nu știu, un termen de livrare era de două luni, acum primim la patru sau la șase luni și, mai mult decât atât, aceste materii prime s-au scumpit foarte mult. Pe lângă materiile prime, absolut toate componentele care intră în procesul de fabricaţie al unui medicament s-au scumpit foarte mult. Ambalajele, foliile de aluminiu, energia electrică, după cum știți, gazele, chiar dacă sunt plafonate astăzi de către guvern, ele totuși sunt cu 100% mai mari decât în anii trecuți.
Cătălin Cîrnu: Este incredibil! Când documentam Apelul de astăzi am aflat că România nu mai produce nici măcar cutiile, foliile de aluminiu și recipientele de sticlă sau plastic utilizate în producția de medicamente. Am dori doar o confirmare. Chiar așa am ajuns?
Simona Cocoș: Da, din păcate, și inclusiv, nu știu, fiolele în care se introduc medicamentele sunt importate, din Europa sau din alte țări din afara Europei.
Daniela Petrican Şi până la urmă acum ce se mai produce în România?
Simona Cocoş: În România există fabrici de medicamente, deci se produc medicamente. Există peste 20 de fabrici de medicamente. Și dacă într-adevăr pentru substanțele active, nu știu dacă mai putem face ceva în acest moment, cred că se pot face lucruri pentru a asigura supraviețuirea acestor fabrici de medicamente, pentru că ele sunt foarte importante. Se creează locuri de muncă în România, se îmbunătățește balanța comercială prin exporturi, pentru că aceste fabrici produc și pentru export, să plătesc taxe și impozite în România, se stimulează și industriile conexe, plus că toate aceste fabrici de medicamente reprezintă o asigurare de sănătate a țării, dacă vreți, într-o situație de urgență, așa cum a fost pandemia de COVID-19. Deci la acel moment când era nevoie de medicamente foarte rapid și când nu se puteau aduce din import, pentru că, mă rog, vă aduceți aminte la acel moment, nicio țară nu mai voia să exporte medicamente, voia să păstreze pentru ţara respectivă, atunci fabricile de medicamente din România au lucrat şapte zile din şapte, 24 de ore, ca să poată produce medicamentele de care a fost nevoie.
Cătălin Cîrnu: Da, am avut probleme inclusiv cu gelul dezinfectant, dar iarăși vă rugăm să ne edificați. România a vândut fabrici, sit-uri de producție sau acestea au dispărut, ca să înțelegem exact ce s-a petrecut pe mai puțin de 20 de ani?
Simona Cocoş: Este vorba și de competitivitate. Fabricile din China sau India sunt extrem de mari, s-au specializat pe producția de materii prime. Este foarte greu să competiționezi cu o fabrică din China, plus problemele de mediu, pentru că am intrat în Uniunea Europeană, toate regulile de protecția mediului au devenit foarte stricte, iar ca să poţi să respecţi aceste reguli, ai nevoie de investiții și practic, producătorii români nu au făcut acele investiții și au dispărut toate acele fabrici de materii prime.
Daniela Petrican: În luna martie ați avertizat că au dispărut deja 3.000 de medicamente generice din România. Acum, din spitale și farmacii sunt semnale că lipsesc pastile, care tratează afecțiuni foarte importante, precum bolile de inimă, unele antibiotice sau chiar cele oncologice. Cum este suplinit necesarul?
Simona Cocoş: Da, producătorii se confruntă, în special producătorii de medicamente generice se confruntă cu foarte mari probleme. Pe lângă aceste creșteri de prețuri, așa cum v-am spus, pe tot ce înseamnă componentele producției de medicamente. Noi plătim și o taxă clawback, probabil că ați auzit despre ea, este destul de cunoscută în domeniu farma, și în plus, producătorii, chiar dacă se confruntă cu creșteri de prețuri pentru producția de medicamente, ei nu pot transfera aceste creșteri, nu le pot transforma în prețul final al medicamentului, pentru că acesta este fixat de Ministerul Sănătății și este cel mai mic din toată Europa. Deci, practic, un producător are un cost, nu știu, cu 30% sau 40% mai mare decât în anii trecuți, are prețul fixat, nu poate vinde cu mai mult și plătește și o taxă clawback. Și din cauza aceasta au început să dispară foarte multe medicamente, iar cele mai afectate sunt cele foarte accesibile ca preț. Da, vă rog.
Cătălin Cîrnu: Din câte știm noi, taxa clowbek a fost plafonată la un moment dat, nu, acum vreo doi, trei ani.
Simona Cocoș: Da, în 2020 a fost o primă măsură de plafonare la 15% şi 20%, 15% pentru producția internă și 20% pentru producția de import. Din păcate, deși legea spune, de exemplu, că ar trebui să plătim 20% în realitate producătorii plătesc mai mult, pentru că această taxă clawback se calculează la prețul final al medicamentului, care cuprinde și marjele distribuitorilor și ale farmaciei și practic un producător ajunge să plătească pentru un medicament, care este compensat 100%, 28%. Deci, este foarte dificil de menținut în producție un medicament foarte accesibil ca preț, în condițiile în care ai creșteri de prețuri cu 40% și plăteşti și taxă clawback 28%.
Daniela Petrican: Și care sunt soluțiile? În ce condiții se poate acoperi necesarul de medicamente și bineînțeles, ce se va întâmpla cu prețurile medicamentelor în continuare? La ce să ne așteptăm?
Simona Cocoș: Da. Deci, noi am discutat foarte mult cu autoritățile, pentru că practic nu putem soluționa aceste probleme fără sprijinul autorităților. Ministerul Sănătății a venit cu două propuneri de legi, una care se referă la taxa clawback, care spune să alinieze practic acest procent între producătorii interni și producătorii care aduc produse din import la 15%, iar o altă inițiativă a ministerului se referă la ajustarea prețurilor cu inflația, pentru medicamentele foarte accesibile ca preț, cele de până în 50 lei. Aceste măsuri sunt foarte bune dacă se vor implementa. Deocamdată, ele sunt, nu știu, ca propuneri, sunt menționate ca propuneri, numai că trebuie aprobate de guvern și implementate.
Cătălin Cîrnu: Da, să nu uităm ce s-a întâmplat și cu vaccinurile românești de la Institutul Cantacuzino. Rămânem și noi atenți la toate detaliile. Mulțumim pentru discuția pe care am purtat-o și pentru toate informațiile aduse.
Simona Cocoș: Și eu vă mulțumesc.