Producătorii de Carne de Porc: Prețul nu-l facem noi și nu-l face fermierul român, nu l-a făcut niciodată

Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România solicită autorităților adoptarea și aplicarea de măsuri urgente pentru controlul pestei porcine africane, în condițiile în care carnea de porc a ajuns cel mai importat produse agroalimentar în România, în ultimii 10 ani.

Potrivit datelor asociației, în perioada 2017-2025, România a înregistrat cel mai mare număr de focare de pestă porcină africană la porcul domestic din Europa - peste 7.000 de focare, din cele aproximativ 12.700 la nivelul Uniunii Europene, acestea fiind cu preponderență în gospodăriile populației, dar au afectat și fermele comerciale la nivel național, fiind uciși în total aproape 2 milioane de porci. Dar ce se poate face? Încercăm să aflăm de la invitatul "Apelului matinal", Ioan Ladoși, vicepreședinte al Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România. Bună dimineața!

Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație.

Mulțumim, mulțumim că stați de vorbă cu noi. În acest moment, care este situația la nivel național, apropo de pesta porcină africană?

Situația este la fel de gravă și la fel de nefastă, ca și anul trecut, ca și în fiecare an, de fapt. Pentru că dacă ne uităm înapoi în istoria acestei boli grabnice, care s-a abătut asupra României, pe 31 iulie vom /.../ noi, crescătorii de porci, opt ani de când a început pesta să facă ravagii în România. Dacă mă refer strict la anul 2025, uitându-mă pe un clasament al numărului de focare din ianuarie până acum, în luna iunie, de fapt, când sunt au fost ultimele determinări, avem 168 de focare în România. De departe suntem pe loc unu în Uniunea Europeană, ci în toată Europa, pentru că în statistică sunt luate în calcul și celelalte țări non UE. Și v-aș da un exemplu: pe locul 2 se află Serbia cu 35 de cazuri. Deci suntem pe locul 1, din păcate, într-un top pe care nu mi l-am dorit niciodată.

Dar cum s-a ajuns în această situație, ca România să fie țara cea mai afectată?

S-a ajuns într-un mod foarte simplu, ca să spunem așa. În ciuda apelurilor noastre, încă din anul 2015-2016, când încă boala nu era intrată în România, am încercat să luăm legătura cu autoritățile sanitar-veterinare și să le rugăm să găsească soluții de prevenție a intrării bolii în România. Acest lucru nu s-a putut face, iar ulterior an de an am solicitat măsuri concrete, pentru că, chiar dacă avem o acoperire, ca să spunem așa, cât de cât logică și la locul ei din perspectivă legală, adică avem legi, problema este că nimeni nu le respectă. Și ca atare, lucrurile pe care noi le-am cerut anual, așa cum le-am cerut încă o dată și în acest comunicat de presă, sunt lucruri extrem de simple, și anume: nr.1 - să existe o individualizare, o crotaliere a tuturor animalelor din România și nr.2 - să existe un control al mișcării animalelor pe teritoriu, adică al transporturilor pe tot teritoriul României. Acestea sunt două lucruri esențiale, două lucruri de bază, care, din păcate, la noi, nici măcar după acești aproape 8 ani de pestă nu sunt lucruri /.../

Dar de ce nu se întâmplă?

Pentru că autoritățile nu-și fac datoria.

Dar cine, concret, cine ar trebui să ia aceste măsuri de care spuneați dumneavoastră?

Măsurile trebuie luate de către structurile teritoriale ale Agenției Naționale Sanitar-Veterinare.

Să ne amintim, sper să nu greșesc, dumneavoastră mă corectați, primul focar de peste porcină africană în România cred că a fost la Satu Mare, corect?

Corect. În 31 iulie 2017.

Da, pesta porcină africană, evident, vine din Africa, dar în România cum a ajuns? De la mistreți? Parcă așa se spunea atunci.

Da, povestea pestei porcine africane este extrem de îndelungată și extrem de dureroasă și păgubitoare pentru întreg sectorul nostru. O tulpină a acestui virus a ajuns și la noi, în România, din Ucraina, la momentul respectiv pe care dumneavoastră l-ați menționat. Și a venit... În Ucraina a ajuns din Rusia, în Rusia a ajuns din Georgia. E o poveste extrem de lungă și extrem de complicată.

Da, nici nu mai contează. Ideea este totuși că la noi s-au înregistrat cele mai multe focare de peste porcină africană. Iarăși, revin la întrebarea: cum au reușit alții să descurce și cum de nu facem noi nimic? Nu știu, de exemplu, când în Ungaria, scuze, când Ungaria a constatat că sunt focare de pestă porcină africană, ei cum s-au mișcat în raport cu noi? Sau, nu știu, Cehia, Slovacia, orice altă țară?

Putem da multe exemple. N-aș lua Ungaria ca exemplu, pentru că în Ungaria focarele au fost strict numai la mistreți. Cel puțin așa a fost declarat întotdeauna de-a lungul timpului. Dar aș lua ca exemplu vecinii noștri, bulgarii, care din primul moment au luat niște măsuri drastice de stopare a mișcării virusului în teritoriu, au controlat drastic și foarte serios toate transporturile, astfel încât virusul nu s-a putut mișca dintr-o parte în alta a țării. Și, ca atare, la acest moment ei nici nu mai au focare de pestă, decât la mistreți, spre deosebire de noi, care aceste reguli simple pe care le spuneam, trasabilitatea animalelor, să știi tot timp, autoritățile să știe tot timp unde sunt animalele, cum se mișcă acestea în teritoriu, acest lucru nu s-a întâmplat. Și de aici ni se trag toate ponoasele și pagubele până la urmă.

Exact. Ce pierderi riscă producătorii, dar și economia națională?

Pentru că am cercetat, iar îmi cer scuze, am cercetat și am constatat, că tot se vorbește de deficitul comercial uriaș al României, aproape un miliard de euro pierde România în fiecare an din cauza importului masiv de carne de porc, pentru că noi nu suntem în stare pe românește să producem cât consumăm.

Da, calculele dumneavoastră sunt corecte, dar asta se referă doar la anul trecut. Pentru că, dacă ne uităm în urmă, practic am ajuns, în acești opt ani, să importăm de aproape șase miliarde de euro. Adică, dacă luăm şi facem o comparație, acel miliard de euro de anul trecut este de patru ori bugetul Ministerului Culturii, strict pentru a importa carne de porc, în contextul în care noi am putea să ne acoperim consumul dacă această boală ar fi oprită și dacă investițiile ar continua și programele guvernamentale ar continua într-un ritm susținut, tocmai în sensul de a elimina acest deficit comercial uriaș cu carnea de porc.

Și cum vor evolua prețurile la carne și produse din carne de porc în această situație?

Vedeți, prețul este o chestiune extrem de delicată, nu ca subiect de discuție, cât a felului în care acesta ajunge în galantare. Aici putem să constatăm, de exemplu, că în martie, de exemplu, fermierii primeau 5,50 lei pe kilogramul de carne de porc în viu și nimeni n-a reușit să găsească o explicație, în contextul în care avem un deficit major de carne de porc. Prețul nu-l facem noi și nu-l face fermierul român, nu l-a făcut niciodată. El se adaptează la piață și la prețurile care se oferă pe piață. Dar lucrurile sunt extrem de volatile și vor fi volatile. În fiecare an ce constatăm însă este că fermierul primește mai mult în perioada aceasta, perioada de vară, perioada estivală. De ce? Pentru că există o creștere mai mare de carne de porc proaspătă, pentru grătare, pentru obiceiurile noastre extrem de plăcute și de tradiționale din perioada de vară, a grătarelor, perioada grătarelor. Dar lucrurile ne îngrijorează pentru că la acest moment nu primim, de exemplu, noi, fermierii, decât 8,5 lei pe kilogram în viu. Ori, dacă oricare dintre noi merge să-și cumpere carne de porc oriunde, vei vedea că prețurile sunt destul de piperate, aș spune eu, în galantar.

Dar nu este o ciudățenie - și acum vreau să-mi confirmați - importăm carne de porc din Chile, evident congelată, și mă întreb dacă prețul este unul ok pentru piața din România, cât de puțin cost pe acolo, în America de Sud? Odată ce e adusă cu vaporul sunt și alte cheltuieli și noi nu reușim să producem aici și să-i plătim pe fermieri așa cum ar trebui.

Vedeți, în acest comerț cu carne, în general, prețurile se stabilesc foarte clar în funcție de tipul cărnii. Spre exemplu, carnea congelată va fi undeva la jumătate prețul decât carnea proaspătă, oriunde ne-am duce să o cumpărăm. Și eu sunt convins că acea carne, de care și noi am auzit că a venit din Chile, este una care a stat congelată mult și bine. Ori, aceasta este o chestiune care... în mod normal, românul ar trebui să meargă în magazine și să spună, pe de o parte: "aș vrea carne de porc produsă în România" sau dacă nu există așa ceva, să spună "aș vrea carne de porc care nu a fost decongelată și mi-o vindeți mie pe post de carne proaspătă".

Da, și că conchidem la finalul acestei discuții, soluții sunt pentru combaterea focarelor de pestă porcina africană.

Absolut, absolut. Ele trebuie puse în aplicare. Dar problema... De ce nu s-a rezolvat acest subiect este simplu. Pesta porcina africană în România este o boală politică, este o chestiune care este legată direct, mai ales în anii electorali, de presiunea politicienilor, de presiunea socială asupra acestui subiect. Pentru că, fără o decizie politică extrem de tranșantă și de dură, din păcate nu vedem sub nicio formă finalul, un final fericit al acestei povești triste.

Da, poate până la urmă cine...

O să avem o reacție și din partea ministerului de profil.

Și se vor lua aceste măsuri în cele din urmă. Cu siguranță vom urmări subiectul și poate vom mai sta de vorbă pe marginea acestui subiect. Mulțumim pentru prezența la "Apel matinal". Invitat a fost Ioan Ladoși, vicepreședinte al Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România./editor Florin Lepadatu/