Problemele jurnaliştilor români din diasporă

La invitaţia Uniunii Ziariştilor Profesionişti, reprezentanţii mass-media în limba română, din afara graniţelor ţării, şi-au dat întâlnire, zilele acestea, la Mangalia.

Ei au primit şi oferte de colaborare cu Radio România, pentru a transmite în ţară, informaţii din comunităţile în care trăiesc.

Jurnaliştii de limbă română care îşi desfăşoară activitatea pe toate meridianele lumii, s-au întâlnit zilele acestea la Mangalia, unde au avut ocazia să vorbească despre problemele cu care se confruntă şi despre faptul că, în acest moment, se ştie prea puţin despre ceea ce se întâmplă în diaspora românească.

"Suntem pentru a 13-a oară într-o asemenea formulă, dar cred că ultimii ani au venit să creioneze, de fapt, scopul principal al unor asemenea întâlniri. În primul rând, cel al cunoaşterii, pentru că practică jurnalismul, sub diferite forme, foarte multă lume, foarte mulţi români din diasporă.

"Este foarte greu să te cunoşti cu toţi. Iată că o asemenea întâlnire, faţă în faţă, ca să spun pe româneşte, este mult mai importantă, pentru că se realizează şi un fel de empatie între oameni, şi atunci comunicarea este mult mai directă şi mult mai concretă şi poţi să realizezi ceva.

"Eu cred că întâlnirea cu o parte, un segment, cu jurnalişti din disapora, poate să multiplice această idee la alte întâlniri, la foarte mulţi din cei care sunt colegi cu persoanele prezente aici", a spus preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Dinu Doru Glăvan.

Una dintre problemele cu care se confruntă jurnaliştii de limbă română aflaţi în afara graniţelor ţării este, în primul rând, lipsa fondurilor dar şi faptul că, de multe ori, ziariştii din diaspora sunt consideraţi de mâna a doua, ceea ce le îngreunează activitatea.

"În primul rând, lipsa banilor. E foarte greu să faci jurnalism în teren şi să te poţi deplasa pe banii tăi. Conturile sunt foarte mici. Publicaţiile care sunt în Italia, inclusiv publicaţia mea, "Gazeta românească", are - cel puţin în ultimul timp - foarte puţini sponsori. Începem să devenim şi noi jurnalişti care îşi iau informaţiile de pe Facebook sau prin telefon. Încercăm să ne menţinem în limitele acceptabile ale jurnalismului. Din păcate, jurnalişti din diaspora sunt consideraţi jurnalişti de serie a doua", a spus un ziarist prezenz la întâlnirea de la Mangalia.

"Ne confruntăm cu aceleaşi probleme cu care se confruntă toată presa din ţările respective: lipsă de contracte de publicitate, salarii mici, situaţii precare ale contractelor, pentru că presa - în stilul clasic - se schimbă foarte rapid", a declarat un alt jurnalist.

Pentru a veni în sprijinul celor care îşi desfăşoară activitatea în mass media, în afara graniţelor ţării, preşedintele director general al Radiodifuziunii Române, Ovidiu Miculescu, prezent la întâlnirea de la Mangalia, le-a propus acestora o colaborare menită să strângă legăturile dintre cei aflaţi în străinătate şi România, nu înainte însă de a le fi cunoscută activitatea.

"Cred că, înainte de toate, trebuie să ne cunoaştem. În momentul în care putem comunica, putem afla lucruri unii despre alţii, ne putem verifica reciproc sursele, în momentul acela, cred că putem începe să câştigăm încredere unii în alţii, încredere în capacităţile profesionale ale lor, în buna lor credinţă, în faptul că sunt dedicaţi acestei misiuni publice pe care noi o servim zi de zi, la Radio România, aşa că sunt nişte paşi obligatorii.

"Propunerea pe care am lansat-o sper să primească răspuns. Cred în acest tip de corespondenţi, de parteneri, nu numai pentru ceea ce se întâmplă în ţările acelea, dar şi ce se întâmplă în comunităţile româneşti, în care anumite locuri sunt foarte mari şi cu o viaţă foarte intensă. Nu ştim ce se întâmplă acolo. Cred că e important să ştim lucrul acesta", a declarat Ovidiu Miculescu.

Toţi jurnaliştii prezenţi la întâlnirea de la Mangalia au primit cu încredere propunerea de colaborare şi sunt siguri că doar seriozitatea şi calitatea este cheia succesului.

"Eu spun că secretul e calitatea. Calitatea ţine oamenii aproape. O colaborare e binevenită, cu condiţia să fie de durată. De multe ori, începem în forţă şi, după câteva luni, uităm unii de alţii. Trebuie să îl pornim ca pe un proiect de lungă durată, noi să fim recunoscuţi ca parteneri de discuţie, de presa românească pentru că, de multe ori, suntem consideraţi ziarişti de mâna a doua sau eh... presa din diaspora, ce o mai fi şi aia?", a spus un ziarist din diaspora.

"Din punctul meu de vedere, propunerea este una extraordinară, pentru că sunt trei căi de acces deosebite, prin care românii de pretutindeni pot să îşi spună punctul de vedere", a adăugat un alt jurnalist.

"Mi-ar plăcea foarte mult ca această propunere de colaborare să se concretizeze, să existe anumite criterii, să ştim şi noi exact în ce linie trebuie să ne încadrăm. Să sperăm că într-adevăr propunerea de astăzi se va concretiza", a mai spus o ziaristă.