Prioritățile noii conduceri a CSM

Consiliul Superior al Magistraturii are o nouă conducere care-şi propune două obiective majore: ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi modificarea legilor justiţiei.

Preşedintele Klaus Iohannis susţine aceste deziderate.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, consideră, însă, că monitorizarea Comisiei Europene trebuie menţinută deocamdată.

Sistemul judiciar din România a înregistrat progrese majore în ultimii opt ani, de când se află sub monitorizarea Comisiei Europene prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, a spus preşedintele Klaus Iohannis, la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii.

El a subliniat că este timpul ca această monitorizare să ia sfârşit şi că ar dori ca mecanismul să fie ridicat până la finalul mandatelor actualului CSM şi actualului parlament.

Şeful statului este uşor contrazis de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu.

"Din punctul meu de vedere, încă se impune menţinerea MCV pentru că sunt încă multe obiective care nu sunt finalizate", a afirmat Livia Stanciu.

Noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul Marius Tudose, îşi propune creşterea eficienţei şi a calităţii actului de justiţie din România.

"Principalul obiectiv pe care noi îl avem acum ar fi să facem planul de măsuri, după ce vom analiza raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

"Al doilea obiectiv care ar trebui atins, şi eu mi-l propun, ca în maximum două luni de zile să înaintăm propunerile noastre în vederea iniţierii de către ministrul justiţiei a modificării legilor justiţiei", a afirmat Marius Tudose.

Judecătorul Marius Tudose a salutat şi anunţul făcut de preşedintele Klaus Iohannis, care a spus că va milita ca, atât CSM, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Public să aibă drept de iniţiativă legislativă.