Priorităţi pe agenda noului preşedinte al Republicii Moldova

Noul preşedinte al Republicii Moldova, Maia Sandu, nu are o misiune uşoară. Potrivit presei internaţionale, cele mai mari provocări ţin de pandemia de coronavirus, o majoritate parlamentară ostilă, dar şi economia stagnantă, Maia Sandu fiind cunoscută pentru poziţia ei dură faţă de corupţie. Mai multe aflăm de la corespondentul Radio Chişinău, Corneliu Rusnac.

Reporter: Maia Sandu a devenit prima femeie preşedinte al Republicii Moldova după ce l-a învins în turul doi al scrutinului prezidenţial pe actualul preşedinte, deja în exerciţiu, pro-rusul Igor Dodon, obţinând aproape 58% din voturi. Ea este liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate, partid pro-european, reprezentat şi în Parlamentul de la Chişinău.

Maia Sandu s-a născut în 1972 şi este economist de profesie. Şi-a făcut studiile în Republica Moldova şi în SUA, iar între 2010 şi 2012 a lucrat la Banca Mondială. Din iulie 2012 şi până în iulie 2015, a fost ministrul educaţiei din Republica Moldova. A mai candidat la funcţia de preşedinte în 2016, când a pierdut la limită în faţa lui Igor Dodon, pe atunci susţinut puternic de fostul lider al Partidului Democrat, controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc.

Dar ce schimbări va aduce Maia Sandu în calitate de preşedinte al Republicii Moldova, care este în esenţă o republică parlamentară? Întâi de toate, va încerca să scoată statul din izolarea internaţională în care a ajuns ca urmare a politicii pro-ruse promovate de Igor Dodon. Trebuie spus că pe durata mandatului său, acesta nu a avut nicio vizită în statele UE sau în alte state occidentale, iar liderii cu care s-a întălnit preponderent au fost cei din: Rusia, Belarus sau Turcia. Guvernul său a fost criticat în repetate rânduri pentru că a stopat reforma justiţiei şi nu a intervenit în combaterea corupţiei. A doua zi după alegeri Maia Sandu a şi avut o serie de întrevederi cu ambasadorii: României, UE, SUA şi Ucrainei, dar şi cu cel al Federaţiei Ruse, pe care i-a asigurat că va lupta cu corupţia şi va promova reformele în Republica Moldova.

Pe plan intern este de aşteptat ca Maia Sandu să devină un preşedinte jucător, cum spun experţii, adică un preşedinte pro-activ, deşi Constituţia îi rezervă mai degrabă un statut de arbitru decât de jucător. Potrivit legii fundamentale, preşedintele în Republica Moldova este şef al statului şi comandant suprem al forţelor armate, dar şi cel căruia i se subordonează Serviciul de Informaţii şi Securitate. El are dreptul, în anumite condiţii, să suspende şi deciziile guvernului până la o hotărâre definitivă a Curţii Constituţionale. Deşi nu sunt foarte multe competenţele sale, experţii se aşteaptă ca Maia Sandu va profita din plin de ele pentru a pune presiune pe legislativ, mai ales atunci când va fi vorba de combaterea corupţiei şi finalizrea reformelor în justiţie.