”Principiul dorit de către Ministerul Educației este unul sănătos, dar este unul grăbit”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu
Cătălin Cîrnu: Cele două proiecte de legi ale educației lansate în dezbatere publică în iulie-august 2022 au fost prezentate ieri de ministrul Ligia Deca și își propun creșterea calității învățământului și reducerea analfabetismului funcțional. Modificările avute în vedere vin pe fondul unor cifre îngrijorătoare, care plasează România în coada clasamentului european în ceea ce privește performanțele în educație.
Noile legi ale educației prevăd, printre altele, și majorarea burselor de merit, dar și a celor pentru elevii olimpici, respectiv creșteri progresive de salariu pentru cadrele didactice. Discutăm, evident, pe această temă alături de invitatul "Apelului matinal" de astăzi, Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți din România.
Bună dimineața!
Iulian Cristache: Bună dimineața!
Cătălin Cîrnu: Se tot vorbește despre o reformă autentică în educație, cred că de mai bine de două decenii și jumătate. Acum a apărut în noul pachet. Putem vorbi de schimbări fundamentale?
Iulian Cristache: Nu cred că sunt schimbări fundamentale, pentru că, din punctul meu de vedere, deși o lege cuprinde niște principii, o viziune și o misiune, cred că reforma trebuie făcută la firul ierbii, în clasă, acolo unde pe noi părinții ne interesează, referitor la partea de predare și partea de învățare în mod special. Pentru că este ușor să evaluezi exact cum arată această lege în acest moment, în sensul în care principiul enunțat de către Ministerul Educației poate fi unul sănătos, dorind să evalueze cât mai complet elevii, doar că pentru a evalua complet un elev este obligatoriu să te asiguri că la nivelul tuturor unităților de învățământ ai o resursă umană pregătită, astfel încât actul de predare și - repet, atenție! - învățare, în mod special învățare, este unul conform, adică asigură egalitatea de șanse tuturor elevilor. Prin această admitere - aici noi ne opunem; eu nu spun că legea nu este bună în general...
Daniela Petrican: Domnule Cristache, ați participat la consultări cu ministerul pe tema noilor legi?
Iulian Cristache: Am participat începând cu proiectul "România educată", din 2016, pe urmă în proiectul inițiat de către dl. Cîmpeanu și am participat și acum, în proiectul inițiat de către actuala ministră, doamna Ligia Deca.
Daniela Petrican: Și este pus elevul, până la urmă, în centrul procesului de pregătire?
Iulian Cristache: Din păcate, nu. Asta am reproșat și noi ministerului, că se grăbește cu această admitere și că ne-am fi dorit întâi să se facă niște schimbări la nivelul ierbii, cum am spus mai devreme, la nivelul unităților de învățământ. Sigur că legea încearcă să pună la punct anumite lucruri, în sensul în care formarea inițială să capete o altă valență, în sensul pozitiv. Se caută o salarizare corespunzătoare, ceea ce noi am atras atenția de vreo șase-șapte ani. Uitați-vă că nu avem profesori de știință exacte, și nu doar acolo; sunt probleme în ultimii 20-30 de ani, datorită acestor politici falimentare. Sperăm ca, cel puţin cum arată în lege, partea de formare inițială, partea de motivare, în sensul în care salariul de încadrare va fi unul bun, dacă ne raportăm la ceea ce este acum, este un salariu umilitor, 2.500 de lei net, sub nicio formă nu putem să avem pretenții că studenții care termină facultățile de profil vor dori cu ardoare să vină în sistemul educațional. Se dorește echilibrarea dintre rural și urban, în sensul în care profesorii buni pot merge înspre rurar și vor primi cinci salarii medii la nivel național. Pensionarii vor fi și ei plătiți la final astfel încât să le fie răsplătită munca. Sunt câteva lucruri foarte bune, numai că eu vorbesc doar din perspectiva unui părinte, am un mandat în baza unui sondaj pe care noi l-am făcut la nivelul federației, la care au răspuns peste 65.000 de părinți. care au spus că nu-și doresc această admitere. Sigur că punctul nostru de vedere poate să fie unul subiectiv și orice schimbare de formă atrage de obicei și nemulțumirea maselor. Doar că, repet, principiul dorit de către Ministerul Educației este unul sănătos, dar este unul grăbit, în sensul în care nu facem altceva decât mărim această discrepanță sau acest clivaj între mediul urban și mediul rural, pentru că sunt copii care fac parte de niște familii care nu au posibilități financiare să se pregătească suplimentar la aceste discipline pentru colegiile de top.
Cătălin Cîrnu: Da, noi ne tot grăbim de vreo 30 de ani, dar nu reușim să performăm, ca să preiau un termen întâlnit tot mai des. Doamna ministru a venit cu date pe care le cunoaștem în general, dar dacă ar fi să reducem totul la o singură întrebare: ce putem face să reducem analfabetismul funcțional?
Iulian Cristache: Ţine de finanțare și de echilibrul instituțiilor, de colaborarea între aceste instituții. Pentru că, exact cum vă spuneam, sunt copii care provin din niște familii care nu au posibilități financiare și, dacă vreți să merg la extrem, nu au nici educația necesară. Pentru a reduce abandonul, aceşti copii trebuie ajutați de către sistem, sistemul neînsemnând doar școala, însemnând și celelalte instituții pe orizontală care pot să se ocupe de acești copii. Se pot face anchete sociale la nivelul familiilor, astfel încât să te convingi că acel copil merge la școală, că are confortul necesar acasă, că nu este exploatat, că nu este bătut, că nu face parte din acele familii unde probabil băutura este tot timpul pe masă. Este nevoie de o colaborare. Ele, aceste instituții există, dar există doar pe hârtie, își încasează banii, dar nu aduc niciun beneficiu, din păcate, în rândul acestor copii care provin din familii defavorizate.
Daniela Petrican: Evaluarea Națională rămâne oarecum neschimbată, excluzând partea aceea în care se poate da examen de admitere, însă noua formă a Bacalaureatului va intra în vigoare peste cinci ani. Toate modificările succesive au fost până la urmă, mă rog, s-a dorit să fie, toate modificările să fie făcute în beneficiul elevului?
Iulian Cristache: Așa cum sunt gândite? Da, la nivel teoretic, dar la nivel practic tocmai vă spusesem că până nu reglăm, până nu facem niște setări la nivelul unităților de învățământ, nu putem să gândim că va aduce plusvaloare, ba din contră, vorbim de discriminare, de lipsă de egalitate de șanse, de inechitate, de orice vă doriți dvs. la acest nivel.
Daniela Petrican: Și toate aceste lucruri nu le-ați discutat?
Iulian Cristache: Le-am discutat, din păcate, subiectul ăşta de admitere este, se pare, de neînlocuit. Nu știu de la cine pleacă această idee; se pare că este împământenită la cel mai înalt nivel. Atât timp cât a plecat în primă fază de la dl. Cîmpeanu, societatea civilă s-a opus. Noi am venit și cu un sondaj, ca să nu zică cineva că doar Cristache își dorește acest lucru, v-am spus, sondaj la care au răspuns zeci de mii de părinți. Ne-am dus și cu o analiză, nu doar cu un moft al nostru, să spunem, domne, noi vrem să fie evaluaţi copiii din discipline puţine, da, română și matematică, pentru că, până la urmă, ministerul are dreptate în principiu, în sensul în care un elev trebuie să fie pregătit când termină clasa a opta sau clasa a douăsprezecea, să aibă un nivel de competențe cheie, care sunt în număr de opt; așa, doar la română şi la matematică, unii dintre ei, poate chiar renunţă după clasa a opta, vor să se ducă să se angajeze și nu știu nici măcar tabla înmulțirii, chiar dacă vor da Evaluarea Națională. Nu știu de ce se insistă pe această admitere. Repet, pentru nu ştiu a câta oară, principiul e sănătos, dar nu e momentul. Timing-ul nu este sincronizat în acest moment.
Cătălin Cîrnu: Da, de fiecare dată vor exista fel și fel de păreri și obiecții. Mulțumim, rămânem atenți la toate detaliile.
Iulian Cristache: Să vă dau şi o explicţie, în două secunde, noi suntem civili, da, putem să spunem că suntem subiectivi. Uitați-vă și eu vin la argumentul dumneavoastră, în sprijinul argumentului dumneavoastră., dl. /.../ spune că legea este proastă, dl. David, directorul de la UBB, spune că legea este bună, așadar aveţi perfectă dreptate, nu vom avea o lege care să fie asumată de către toți.
Cătălin Cîrnu: Da, important e să nu se schimbe, până la urmă, că de fiecare dată, mai mereu, când vine câte un nou ministru, apar și noutăți la educației. Mulțumim pentru participarea alături de noi și pentru informațiile pe care ni le-ați oferit, asta după ce două proiecte de lege ale educației, lansate în dezbatere publică în vara anului trecut, au fost prezentate de ministrul Ligia Deca și îşi propun creșterea calității învățământului și reducerea analfabetismului funcțional. Dacă sunteți curios să le aflați, le găsiți, evident, și pe site-ul ministerului de profil.
Daniela Petrican: Invitatul "Apelului matinal" a fost astăzi Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți din România.