Principesa Ana de Bourbon-Parma: „Aş vrea să fac mai mult pentru România…”

Alteṭa Sa regală principesa Ana de Bourbon-Parma, născută la Paris la 18 septembrie 1923, era fiica principelui René de Bourbon-Parma şi a principesei Margareta a Danemarcei. Avea 24 de ani atunci când l-a cunoscut pe regele Mihai al României. S-a spus că s-au plăcut din primele momente. Ochii ei mari, chipul luminos şi senin arătau o personalitate puternică şi calităṭi umane de excepṭie.

Principesa Ana copilărise în Franṭa, iar după începerea războiului şi-a urmat familia în refugiu în Spania, Portugalia şi Statele Unite ale Americii. Trei ani învăṭase la o şcoală de artă la New York, lucrând în acelaşi timp ca vânzătoare la magazinul universal „Macy’s”. Din 1943 plecase pe front într-un regiment al patriei sale, Franṭa, mergând cu el în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania. La sfârşitul războiului meritele i-au fost recunoscute, fiind decorată cu „Crucea de război” franceză.

Regele Mihai şi principesa Ana de Bourbon-Parma s-au cunoscut la Londra. O telegramă trimisă de Legaṭia României la Londra în 26 noiembrie 1947 atrăgea atenṭia ministrului nostru al Afacerilor Străine asupra Anei de Bourbon-Parma: „Regele părăseşte Vineri Londra, oprindu-se în Elveţia.... Din izvor sigur, Negel mi-a spus că "aduce în ţară o veste bună". Cred că este vorba despre căsătoria Regelui. Se vorbeşte despre principesa Bourbon-Parma cu care a fost văzut foarte deseori aici. În suita Regelui se vorbeşte cu insistenţă despre posibilitatea căsătoriei. Principesa a fost tot timpul războiului în armata lui De Gaulle, împreună cu fratele ei, principele Michel Bourbon-Parma.” Din acel moment autorităṭile comuniste de la Bucureşti au început să îşi îndrepte atenṭia spre viitoarea soṭie a regelui Mihai. De altfel, în acea călătorie din Elveṭia, regele i-a cerut mâna, principesa a acceptat, iar apoi s-au întors fiecare în ṭara sa, pentru pregătirile de nuntă.

Întors în România, regele a avut de-a face cu un guvern duşmănos, panicat de cererea Majestăṭii Sale de a se căsători cu principesa de Bourbon-Parma. De altfel, la 30 decembrie 1947 Petru Groza şi Gheorghe Gheorghiu Dej aveau să-i ceară suveranului să abdice, şantajându-l cu moartea celor 1500 de tineri aflaṭi în închisorile politice. La 3 ianuarie 1948 regele Mihai şi mama sa Elena au părăsit România. Reîntâlnirea cu logodnica sa avea să fie din nou la Lausanne.

Regele Mihai şi principesa Ana de Bourbon-Parma s-au căsătorit la 10 iunie 1948 la Atena, fără consimṭământul papei Pius al XII-lea, deoarece regele Mihai nu acceptase ca urmaşii să fie botezaṭi în religia catolică, aşa cum era mama lor. De aceea, familia reginei Ana nu a luat parte la nuntă. În jurul mirilor s-au aflat regina mamă Elena, regele Paul al Greciei, regina Frederica şi copiii lor Constantin, Sofia, Irina, apoi regele Danemarcei, Eric, unchiul miresei. Ceremonia a fost la Palatul regal de la Atena, iar zilele de miere la Tatoi, reşedinṭa de vară a verilor greci.

Cu inteligenṭă, discreṭie şi devotament, principesa Ana de Bourbon-Parma a trăit alături de suveranul exilat al României 68 de ani. Dragostea pe care i-a dăruit-o a făcut-o să se simtă aproape de poporul de care regele Mihai era atât de ataşat. „Aş vrea să fac mai mult pentru România, dar nu numai din datorie, ci şi dintr-un sentiment de identitate, prin ceea ce sunt eu ca om, ca destin”, spunea regina Ana cu ani în urmă. Acum a plecat în lumea umbrelor, dar mulṭi români şi-o vor aminti, cu siguranṭă, ca pe regina lor.

Autor: Silvia Iliescu
Surse: „Mihai al României O perspectivă în imagini a vieṭii Majestăṭii Sale şi a istoriei Familiei Regale a României”, Ed. Humanitas, 2001 şi Historia.ro.