Principalele domenii care vor fi finanțate prin PNRR

UPDATE ora 19.20: România ar putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro de la Comisia Europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Ministrul investițiilor și fondurilor europene, Cristian Ghinea, a spus astăzi, în comisia parlamentară de specialitate, că guvernul a decis să meargă la negocieri cu o sumă mai mare decât cea alocată. Reporterul nostru Cătălin Purcaru a urmărit subiectul și vine acum cu detalii.

Reporter: Negocierile cu oficialii Comisiei Europene vor începe în luna mai, iar guvernul va propune o alocare de fonduri mai mare - aproximativ 135%, a anunțat ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea.

El a precizat că Planul Național de Redresare și Reziliență pune accent pe echilibrul între investiții și reforme, amintind de sistemul de pensii, operaționalizarea codului administrativ, concursul pentru ocuparea funcțiilor publice, debirocratizare și reforma companiilor de stat.

Cristian Ghinea: Educația are un procent de 11% din PNRR. 9% ar urma să revină pentru sănătate și cel puțin 28% pentru transport, unde includ feroviar, rutier și metrou. PNRR va conține cele mai mari investiții făcute în România după 1990, în școli, în spitale și în protecția mediului. Când mă refer la mediu, mă refer la păduri, sisteme de apă, sisteme de protecție a aerului.

Reporter: Social-democrații insistă însă ca documentul să fie dezbătut în parlament. Prim vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu susține că se impun discuții transparente și aplicate asupra măsurilor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență.
Reporter: Pentru că acest plan se adresează pe mulți ani de acuma încolo, cerința noastră este următoarea: de a veni în momentul în care îl terminați în parlament, să-l discutăm cu toții deschis și cu bună credință, dar nu putem să ne dăm girul. Veniți și spuneți-ne cam ce vreți să facem, suntem total de acord.

Reporter: În replică, liberarii consideră că retorica PSD nu urmărește interesul național și afectează imaginea României. Nu au lipsiti întrebările punctuale în ccomisia de specialitate, reprezentantul Alianței pentru Unirea Românilor fiind interesat de termoficarea pentru anumite localități, în timp ce sumele alocate pentru construcția de autostrăzi au fost în atenția reprezentantului Uniunii Democrate Maghiare din România.

---Știrea inițială---

Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Cristian Ghinea, este aşteptat în mai puţin de două ore la Parlament, în Comisia de resort, pentru a da detalii despre principalele domenii care vor beneficia de finanţare europeană prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Discuţiile din Comisia pentru Afaceri Europene de la Cameră au loc în contextul în care există o dispută între PSD şi Guvern privind dezbaterea în Legislativ a acestui proiect major pentru dezvoltarea ţării în următorii patru ani.

Reporterul RRA, Cătălin Purcaru, urmăreşte subiectul şi este acum în direct cu detalii. Bună ziua, Cătălin, te ascultăm:

Reporter: Bună ziua. România ar putea beneficia de peste 30 de miliarde de euro, planul împărțind fondurile europene pe trei piloni principali.

Tranziția verde și combaterea schimbărilor climatice, serviciile publice, dezvoltarea urbană și valorificarea patrimoniului, precum și competitivitatea economică și reziliența.

12 domenii sunt prioritare, printre care sănătatea, educația, digitalizarea, transporturile, energia, mediul de afaceri și antreprenoriatul. Pentru accesarea fondurilor alocate este nevoie însă ca fiecare proiect depus să conțină inclusiv normele privind reformarea domeniului de activitate, potrivit cerințelor europene în materie.

Social-democrații insistă ca planul să fie dezbătut în Parlament, susținând consensul între toți factorii implicați.

În schimb, premierul Florin Cîțu a explicat că Planul Național de Redresare și Reziliență este atributul exclusiv al Guvernului și nu are legătură cu Parlamentul.

Pentru ca documentul prin care se majorează contribuția României la bugetul Uniunii Europene să fie adoptat, este nevoie de votul a două treimi din numărul senatorilor și deputaților, ca atare și de parlamentarii PSD.

Știrile Radio România Actualități