Prima liturghie oficiată în Catedrala Naţională din Bucureşti

Catedrala Naţională din Bucureşti a fost sfinţită duminică, în prezenţa a zeci de mii de credincioşi veniţi din toată ţara.

Slujba a fost oficiată de Preafericitul Daniel şi de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, alături de un sobor de o sută de preoţi.

Ceremonia, precum şi prima liturghie ţinută în acest lăcaş de cult au putut fi urmărite pe ecrane speciale montate pe esplanada din faţa clădirii.

Redactorul Radio România Actualităţi, Remus Rădulescu, a asistat la eveniment şi ne oferă detalii. Bună ziua, Remus! Te ascultăm!

Reporter: Bună ziua! Prima liturghie oficiată aici, la Catedrala Naţională, după sfinţirea din această dimineaţă, este pe final. La ea au participat, cum spuneai, câteva zeci de mii de credincioşi, cei mai mulţi în exteriorul catedralei, în piaţeta din faţă şi pe străzile vecine catedralei.

Credincioşii aşteaptă încheierea liturghiei, când vor putea să intre în catedrală şi să treacă prin altarul de curând sfinţit. Ei se vor închina şi la moaştele Sfântului Apostol Andrei, aduse special pentru eveniment din Grecia.

Cuvântul de învăţătură în cadrul liturghiei a fost rostit de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului, care a remarcat că după mai bine de o sută de ani, în atmosfera de libertate religioasă de după căderea comunismului, românii au reuşit să-şi împlinească un vis, Catedrala Naţională, simbol al credinţei şi al identităţii creştine.

Zilele care urmează, Catedrala Naţională va fi deschisă pentru toţi cei care doresc să se închine în altar, până la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, de la 30 noiembrie, când va fi oficiată aici prima liturghie de hram.

Istoria proiectului Catedralei Naționale

Catedrala Mânturii Neamului aflată în construcție pe dealul Arsenalului va fi sfințită duminică 25 noiembrie, după aproape 8 ani de la punerea pietrei de temelie.

Deși lucrările nu sunt pe deplin finalizate, catedrala va fi consacrată pentru cult de Patriarhul ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului care va sosi în România special pentru eveniment.

Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Națională este un proiect de construcție publică ce are o vechime de peste 100 de ani. Mai exact, idea construirii ei a apărut după dobândirea Independenței României din 1877.

Prima alocare de fonduri din Bugetul statului pentru acest proiect a fost făcută în 1884, după proclamarea României ca Regat. Atunci, regele Carol I a înaintat Camerei legislative un proiect de lege care prevedea alocarea a 5 milioane de lei aur "pentru construirea unei Catedrale române în capitală". Suma reprezenta 5% din bugetul țării.

Ulterior, Parlamentul a decis folosirea acestei sume pentru alte necesități. Ideea nu a fost însă uitată. În 1920, Regele Ferdinand spunea că “suntem datori să ridicăm în capitala tuturor românilor Biserica Mântuirii neamului ca simbol al unității sufletești a întregului neam.”

În decursul timpului au fost stabilite mai multe locuri pentru construcție, au fost sfințite câteva cruci care să marcheze locul viitoarei catedrale, dar efectiv s-au început lucrările, de-abia în 2010 pe Dealul Arsenalului.

Astăzi catedrala este construită în proporție de 95% în faza la roșu. În interior, catapeteasma este acoperită cu icoane executate în tehnica mozaic, iar ceilalți pereți vor fi decorați în următorii șapte ani.

Costurile construcției până în acest moment se ridică la 105 milioane de euro, bani proveniți în proporție de 80% din bugetele de stat central și local.

Catedrala Națională va fi sfințită duminică 25 noiembrie de Patriarhul ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului, care va sosi vineri în a 10-a sa vizită în România.

Cei care vor participa la sfințirea Catedralei Naționale vor putea să se închine în altarul dedicat Eroilor Neamului și la mâna Sfântului Andrei adusă special pentru eveniment din Grecia.

Dealtfel, hramurile noii catedrale sunt Înălțarea Domnului, ziua eroilor și Sfântul Andrei Apostolul românilor. După sfințire, pe 30 noiembrie, prima slujbă de hram va fi oficiată la catedrala Națională de Patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului.

Remus Rădulescu