Previziuni economice ale Comisiei Europene privind PIB-ul României

PIB-ul României va creşte cu 5,1% anul acesta, cu 4,9% în 2022, arată previziunile economice de primăvară ale Comisiei Europene. Evaluarea prezentată astăzi mai notează că inflaţia în România va înregistra anul acesta o uşoară creştere la 2,9%, fiind urmată de o scădere la 2,7% în 2022. Potrivit previziunilor, economia Uniunii Europene va creşte cu 4,2% anul acesta, 4,4% anul viitor, a consemnat redactorul RRA, Carmen Gavrilă.

Carmen Gavrilă:Comisia notează că economia românească a avut anul trecut o cădere mai puţin gravă decât se anticipase, iar întoarcerea la nivelul de activitate economică de dinainte de criză ar urma să aibă loc înainte de finalul acestui an, dar executivul european avertizează că rămâne un grad de incertitudine din cauza evoluţiei impredictibile a pandemiei şi din cauza unor eventuale probleme în aprovizionarea cu vaccinuri. Vestea bună este că deficitul bugetar al României are şanse să scadă treptat datorită eforturilor de consolidare fiscală şi a unei solide creşteri a PIB. Analiza de acum a Comisiei arată pentru întreaga Uniune o îmbunătăţire semnificativă a perspectivelor de creştere în comparaţie cu previziunile economice din iarnă, atât că ratele de creştere vor continua să varieze de la un stat membru la altul. Previziunile notează că pe măsură ce ratele de vaccinare cresc şi deci măsurile de limitare a răspândirii bolii se relaxează, cresc şi şansele de revenire. Comisia preconizează că investiţiile publice ca procent din PIB vor atinge, în 2022, cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani, datorită mecanismul de relansare şi rezilienţă şi al planurilor naţionale de redresare. Şi condiţiile de pe piaţa forţei de muncă să îmbunătăţesc încet după impactul iniţial al pandemiei, ocuparea forţei de muncă a crescut în a doua jumătate a anului trecut, iar ratele şomajului au scăzut faţă de nivelurile lor maxim în majoritatea statelor membre. În schimb, datoria publică va atinge un nivel maxim anul acesta, pentru că a fost şi este încă nevoie de sprijin din partea statelor şi a instituţiilor europene pentru cetăţeni şi companii. De altfel, comisarul pentru economie Paolo Gentiloni a atras atenţia că măsurile de sprijin nu trebuie eliminate prea devreme.

Paolo Gentiloni:Trebuie să nu facem greşeli care ar putea submina redresarea. Adică o eliminare prea devreme a politicilor de sprijin. Calitatea, puterea şi durata redresării pot în continuare să fi influenţate de pandemie, dar soarta noastră economică depinde în primul rând de noi, de aceea trebuie să ne apucăm de treabă.

Carmen Gavrilă:Potrivit documentului Comisiei, pandemia de coronavirus reprezintă un şoc de proporţii istorice pentru economia Europei, care s-a contractat cu 6,1% anul trecut şi, deşi, în general întreprinderile şi consumatorii s-au adaptat pentru a face faţă mai bine măsurilor de izolare unele sectoare, cum ar fi turismul şi serviciile prestate în persoană continuă să sufere.