Preţul gigacaloriei în prag de iarnă

Meteorologii spun că în luna noiembrie vine iarna, ceea va duce automat la cheltuieli substanţiale pentru încălzirea locuinţelor.

La Bucureşti, preţul gigacaloriei pentru populaţie va rămâne în această iarnă la 170 de lei, deoarece Primăria capitalei a anunţat că va subvenţiona diferenţa de până la 318 lei.

Autorităţile locale din ţară încearcă să menţină şi ele un preţ rezonabil.

Corespondenţii Radio România Actualităţi ne transmit că la Braşov preţul rămâne la 171 de lei, deşi mai sunt racordaţi la sistemul centralizat doar 13.000 de cetăţeni, la Deva, preţul rămâne la 140 de lei, la Botoşani, va fi chiar ceva mai mic faţă de anul trecut.

Există, însă, şi numeroase probleme.

La Suceava, cetăţenii sunt avertizaţi în mod serios că dacă nu-şi vor plăti datoriile, riscă să rămână şi fără apă caldă şi fără căldură, iar la Brăila, debranşările se fac în lanţ.

În plus, salariaţii de la CET Brăila nu şi-au luat salariile de trei luni, ceea ce i-a determinat să recurgă la proteste. În judeţul Sălaj, toate CET-urile, cu excepţia celui din Zalău, au intrat în faliment.

"Nu mai funcţionează aceste centrale termice, blocurile au trecut pe entrale de scară sau, ştiu eu, de apartamente", a declarat Ion Popa.

Ion Popa a muncit ca inginer în cadrul fostului operator de căldură din Cehu Silvaniei, oraşul rămânând fără furnizor de agent termic de mai bine de un deceniu.

Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în restul oraşelor, CET-urile s-au închis pe rând din cauza datoriilor mari acumulate către furnizorii de gaz şi alte utilităţi.

Oamenii au trecut la centralele individuale pe gaze

Mulţi au optat pentru centrale individuale pe gaze, dar mii de oameni îşi mai încălzesc încă apartamentele cu lemne.

"Ne facem fiecare cum putem, cu lemne. Astăzi s-o făcut încălzire personală", a declarat unul dintre sălăjenii care au optat pentru încălzirea pe bază de lemne.

Sunt, însă, şi sălăjeni care nici nu vor să mai audă de încâlzirea centralizată.

"Nu aş fi dispusă să mă rebranşez la încălzirea oraşului.

"În momentul când ne dădeau ei căldură, ne-o dădeau cu porţia şi plăteam facturi foarte mari şi nu are niciun rost.

"Am ajuns la concluzia că e mai bine independent, fiecare pe cont propriu", i-a mai declarat un sălăjean corespondentului Radio România Actualităţi, Adrian Lungu.

Nimeni nu ştie, însă, ce se va întâmpla cu cei care nu au bani pentru centrale termice pe gaz sau lemne, iar căldura furnizată de operatorii locali a dispărut cu ani în urmă.

La Oradea, licenţa de funcţionare a CET-ului din oraş a fost retrasă şi mai poate funcţiona doar un an, în aceste condiţii.

CET-urile au datorii către furnizori

În plus, există şi problema datoriilor către furnizori.

Purtătorul de cuvânt de la CET Oradea, Eustafie Ilisei, i-a precizat corespondentului Radio România Actualităţi, Stelian Radu Cacuci, care sunt perspectivele furnizării agentului termic pentru populaţie.

"Ne judecăm în continuare cu ANRSC, care a emis acea decizie, iar în problema datoriilor către furnizori noştri de combustibil, datorăm 90 de milioane de lei combustibil.

"În acelaşi timp, şi nouă ni se datorează circa 10% din această valoare de către consumatorii noştri.

"Diferenţa este, însă, şi o problemă de neacoperire de către tariful pe care-l avem momentan aprobat a costurilor noastre de producţie", a spus Eustafie Ilisei.

Purtătorul de cuvânt de la CET Oradea spune că circa 70% din orădeni sunt racordaţi la sistemul de alimentare centralizat cu energie termică.

"Stocul, vineri, la cărbune este de 102.000 tone şi avem, prin contracte, asigurată livrarea în perioada octombrie-martie a unei cantităţi de circa 900.000 de tone de cărbune, suficient cât să acopere o iarnă.

"În data de 15 octombrie este programată o licitaţie pe SEAP pentru achiziţionarea a 20.000 de tone de păcură", a spus Eustafie Ilisei.

Purtătorul de cuvânt de la CET Oradea susţine că în prezent tariful este de 235,52 lei pe gigacalorie.