Președintele Klaus Iohannis despre actul unirii de la 1859

Alocuţiunea preşedintelui Klaus Iohannis la sesiunea de comunicări ştiinţifice "Unirea Principatelor Române, temelia Marii Uniri de la 1918".

Klaus Iohannis: Domnule preşedinte al Academiei Române, onorată audienţă,
Vă mulţumesc pentru invitaţia de a sărbători împreună Ziua Unirii Principatelor! În acest loc cu o simbolistică deosebită, Adunarea Electivă l-a ales şi în Ţara Românească pe proaspătul domn al Moldovei, Alexandru Ioan Cuza. Aici, Unirea Principatelor sub un singur domn a fost cerută de cei care s-au strâns pe Dealul Mitropoliei în dimineaţa zilei de 24 ianuarie 1859, aceeaşi generaţie care a apărat deviza "Dreptate şi frăţie" pe Dealul Spirii la 1848. La Iaşi şi la Bucureşti, elitele politice au înţeles momentul istoric şi au urmat interesul general al societăţii. Un rol decisiv în înfăptuirea Micii Uniri l-a avut intelectualitatea progresistă, formată la înalte şcoli occidentale şi totodată puternic inspirată de idealurile naţionale. Nu întâmplător, artizanii unirii de la 1859, politicieni respectaţi ai perioadei de anvergură intelectuală europeană, s-au regăsit printre primii membri ai Academiei Române. Ion Heliade Rădulescu, C. A. Rosetti, Titu Maiorescu, Alexandru Hurmuzachi sunt doar câteva dintre figurile ilustre ale vremii. Prin contribuţia acestei elite, deopotrivă politice, dar şi intelectuale, în decurs de 60 de ani de la Unirea Principatelor, România şi-a construit principalele instituţii statale de inspiraţie europeană, şi-a obţinut independenţa naţională şi a fost recunoscută ca subiect de drept internaţional. Unirea Principatelor din 5, respectiv 24 ianuarie 1859 este departe de a reprezenta un episod cu semnificaţii reduse sau conjuncturale. Astăzi, când o sărbătorim, suntem conştienţi că ea este în fapt un moment fundamental al naşterii statului român, expresie politică a unei societăţi în căutarea unităţii şi modernităţii. Prin construcţia instituţională care i-a succedat, Unirea Principatelor consolidează la un deceniu după revoluţiile de la 1848 cursul Ţărilor Române spre valorile şi filozofia politică occidentală. Să ne amintim că prin Convenţia de la Paris din 1858 se stabilea pentru Principatele Române aşezarea statului pe principiile separaţiei puterilor, ale responsabilităţii ministeriale, precum şi constituirea unei unice Curţi Judecătoreşti şi de Casaţie formată din judecători inamovibili, cu sediul la Focşani. "Fă ca legea să înlocuiască arbitrarul, fă ca legea să fie tare!" - aşa îl îndemna Mihail Kogălniceanu pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Este un îndemn care şi-a păstrat vie semnificaţia. Astăzi, când destinul nostru european se fundamentează pe domnia statului de drept şi pe egalitatea în faţa legii, progresul României este indisolubil legat de existenţa unei legislaţii coerente şi stabile, capabile să sancţioneze abuzurile şi necinstea. Acesta este şi mesajul pe care l-au transmis la unison sutele de mii de români care au manifestat şi în 2017, şi la începutul lui 2018, pentru o ţară stabilă şi prosperă, pentru o justiţie independentă şi eficientă.

Prea Fericirea voastră, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor,
Marile evenimente istorice se explică şi prin contextul geopolitic în care s-au petrecut. Unirea Principatelor s-a înscris în marile procese politice europene, alături de toate celelalte realizări majore ale României moderne, precum Marea Unire, regăsirea cursului democratic şi apartenenţa la spaţiul comunitar european şi nord-atlantic. Însă atât în 1859, cât şi în 1918, hotărâtoare a fost conştiinţa unităţii naţionale, împletită cu acţiunea vizionară a elitelor. Mesajul peste timp al actului Unirii Principatelor, ca şi al Marii Uniri, se regăseşte în spiritul, în energia şi în determinarea socială de a ne urma destinul european. În aceste două momente fundamentale ale istoriei noastre moderne, românii au avut în frunte conducători destoinici. Când au existat oameni de stat responsabili, iar aspiraţiile tuturor românilor s-au concretizat într-un proiect comun, atunci România a fost un stat puternic. Când prevalează ambiţiile personale ale diferiţilor lideri sau grupuri în detrimentul interesului naţional, atunci ţara stagnează sau face paşi înapoi. Evenimentele din ultimele zile dovedesc din nou că aceste lecţii ale istoriei rămân valabile şi astăzi. La fel ca acum un secol, spriritul naţiunii este viu. Manifestaţiile paşnice şi democratice arată o faţă frumoasă a României de astăzi, o societate care ştie ce vrea, care nu abdică de la principiile fondatoare ale României moderne. Guvernanţii au datoria de a fi mai atenţi la cerinţele cetăţenilor, mai preocupaţi faţă de consecinţele pe termen lung ale deciziilor luate, mai deschişi dialogului. Avem nevoie de un stat care să fie pe măsura societăţii, pentru că românii vor o guvernare decentă şi eficientă.

Prea Fericirea Voastră, dle preşedinte, onorat auditoriu,
Să nu uităm că sărbătoarea de astăzi reprezintă înainte de toate un îndemn la unitate şi la coeziune socială. Unitatea naţională a depăşit sensul istoric avut în 1859 şi 1918. Conţinutul acestei sintagme s-a îmbogăţit în România contemporană, prin valori democratice şi civism. Societatea noastră îşi potenţează astăzi unitatea şi îşi întăreşte coeziunea prin valorificarea diversităţii sale etnice, culturale şi religioase. Plecând de la aceste trăsături şi valori, în Anul Centenarului, naţiunea noastră aşteaptă ca ţara să fie condusă de politicieni conştienţi de importanţa misiunii lor. Din locul consfinţirii Unirii Principatelor, în numele statului care s-a născut acum 159 de ani şi s-a desăvârşit la 1 decembrie 1918, vă chem să facem din România un stat cât mai puternic, în care drepturile şi libertăţile sunt respectate, iar democraţia este literă de lege. Vorba imnului aniversării de astăzi, să arătăm că România are o soartă demnă în lume. La Mulţi Ani!