Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a dizolvat Adunarea Naţională

Extrema dreaptă europeană, impulsionată mai ales de Giorgia Meloni în Italia şi Marine Le Pen Franţa, nu a înregistrat explozia aşteptată alegerile europarlamentare care să ducă la schimbarea raporturilor de forţe din Parlamentul European. Experţii semnalează însă că liderii marilor familii politice pro-europene - popularii, social-democraţii şi liberalii - s-ar putea vedea nevoiţi să facă unele compromisuri faţă de formaţiunile suveranite. Mai ales pe fondul rezultatelor bune obţinute la alegerile europene în ţări precum Italia, Franţa, în Germania, Olanda, Austria sau Grecia, partidele de dreapta, naţionaliste şi eurosceptice vor căuta să influenţeze mai mult politicile europene, deşi în noul Parlament European creşterea lor este de doar 13 mandate faţă de legislatura anterioară, potrivit datelor preliminarii.

În Franţa, alegătorii sunt chemaţi facă ordine acum pe scena politică, după rezultatele de duminică de la europene. Preşedintele Emmanuel Macron, al cărui partid a obţinut cel mai slab rezultat din istoria sa în favoarea extremei drepte, a dizolvat Adunarea Naţională, deschizând drumul către alegerile legislative anticipate, care vor fi organizate pe 30 iunie, respectiv 7 iulie.

De la Paris, avem mai multe informaţii de la Daniela Coman: Lovitură fulgerătoare, cutremur, pariu cu mare risc, salt în gol, act de curaj sau sinucidere politică? După şocul dublu de aseară, voturile obţinute de extrema dreaptă şi apoi decizia preşedintelui de a dizolva Adunarea Naţională şi de a relansa confruntarea politică, este forfotă mare în interiorul partidelor. Rassemblement National, formaţiunea familiei Le Pen, a câştigat detaşat alegerile europene, reuşind un scor de două ori mai mare decât cel al partidului preşedintelui Emmanuel Macron, clasat pe locul al doilea. Dar acest deznodământ era anticipat de câteva luni de sondajele de opinie. Este acreditată tot mai mult ideea că preşedintele nu a luat decizia de a dizolva parlamentul, brusc, la o jumătate de oră după anunţarea exit poll-urilor, ci o gândise şi o pregătise de mai multă vreme. După ce a atras atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă curentele ideologice extremiste pentru democraţie, pentru Franţa, pentru Europa, preşedintele Macron a spus aseară că nu poate continua ca şi când nu s-ar fi întâmplat nimic.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron: Este o decizie gravă, dificilă. Dar este, mai presus de toate, un act de încredere. Încredere în voi, dragi compatrioţi, încredere în capacitatea poporului francez de a face cea mai corectă alegere pentru el însuşi şi pentru generaţiile viitoare. Încredere în democraţia noastră. Nimic nu este mai democratic decât să dăm cuvântul poporului suveran. A venit timpul unor clarificări indispensabile.

Corespondenta RRA, Daniela Coman a mai precizat: Decizia de a dizolva Adunarea Naţională este prevăzută în Constituţia Franţei şi este o atribuţie a preşedintelui, chiar dacă nu se întâmplă în fiecare zi. Şi, totuşi, de ce a recurs Emmanuel Macron la această soluţie extremă? La ce clarificări indispensabile se referea el? Ce urmăreşte? Ce ar putea obţine? La multe dintre aceste întrebări vom avea răspunsuri peste o lună. Probabil că palma dată ieri de electorat macroniştilor a umplut paharul celor şapte ani de crize care au marcat mandatele lui Emmanuel Macron. Învestit cu o enormă încredere în 2017, după ce a spulberat la prezidenţiale şi la legislative toate partidele tradiţionale, cu promisiunea unui proiect măreţ de reformare din temelia Franţei, nu toate transformările propuse de tânărul şef al statului aveau să fie pe placul francezilor. Un om al timpului său, înalt pregătit, informat, vizionar, Emmanuel Macron n-a excelat însă în găsirea celor mai bune soluţii problemelor sociale şi nici a celui mai bun ton în dialogul cu sindicatele. Lipsit de o majoritate absolută în parlament, ultimii doi ani au fost un coşmar pentru guvernul său, care, pentru a-şi vedea votate bugetul de stat şi orice alt proiect de lege, a fost obligat să negocieze compromisul cu opoziţia sau a forţat adoptarea prin asumări repetate a răspunderii cabinetului. De aceea, era poate nevoie de o resetare a contorului: să decidă poporul. Votul de ieri este văzut ca o sancţiune, aplicată în special de francezii care abia fac faţă cheltuielilor curente, scăderea puterii de cumpărare fiind pe primul loc între preocupările lor. Toate ajutoarele acordate de guvernele succesive în timpul protestelor "vestelor galbene", al pandemiei, al crizei energetice n-au ajutat prea mult. Macron este văzut în continuare de majoritatea francezilor drept preşedinte al bogaţilor. În schimb, mesajele eternei sale rivale Marine Le Pen au reuşit să ajungă la urechile acestor categorii defavorizate, bucăţi de electorat pe care, încet-încet, le-a decupat, în mod paradoxal, din bazinele de votanţi ale partidelor de stânga. Ameţiţi de beţia victoriei, cei prezenţi aseară la cartierul general al Rassemblement National aplaudau frenetic lansarea unei noi lupte electorale, iar lidera lor, Marine Le Pen, îşi vedea deja echipa la guvernarea Franţei.

Marine Le Pen: După alegerile legislative din 2022, care au făcut din partidul nostru principalul oponent parlamentar, aceste alegeri europene consacră mişcarea noastră drept marea forţă de alternanţă pentru Franţa. Suntem pregătiţi să exercităm puterea, dacă francezii ne acordă încrederea lor la viitoarele alegeri. Suntem pregătiţi să redresăm ţara, să apărăm interesele francezilor. Suntem pregătiţi să oprim migraţia în masă, să facem din puterea de cumpărare a francezilor o prioritate. Suntem gata să readucem Franţa la viaţă.

Corespondenta RRA, Daniela Coman a mai transmis: Preşedintele îşi asumă riscul de a pune cheile puterii în mâna partidului pe care a promis să-l spulbere de pe scena politică. Îl critică politicieni şi analişti pe preşedintele Macron. Cu toate acestea, la legislative nu va fi deloc ca la europene. Sunt multe necunoscute. Partidele cu ideologii apropiate caută în prezent alianţe. Apoi, va fi foarte importantă mobilizarea electoratului. Ieri, prezenţa a fost de 52%, însă la alegerile naţionale participarea este cu mult mai importantă. Pe de altă parte, aşa cum arată lucrurile în prezent, nicio alianţă sau partid n-are şanse să obţină o majoritate absolută în viitoarea Adunare Naţională. Probabil, tot ce speră preşedintele Macron, este ca noua configuraţie să permită închegarea unei coaliţii majoritare.