Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, vine în România

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, face astăzi o vizită în România pentru a se întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu prim-ministrul Sorin Grindeanu, dar şi pentru a se adresa Parlamentului României, în şedinţă plenară, cu privire la viitorul Europei. Preşedintele Comisiei Europene va susţine şi un dialog cu cetăţenii, împreună cu comisarul european Corina Creţu despre viitorul Europei şi rolul în proiectul european la 10 ani de la aderare.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, este cel care a dat startul dezbaterilor privind viitorul UE prin lansarea celor cinci scenarii care prevăd de la o păstrare a stării de fapt până la o Uniune mai puţin integrată.

Scenariul cel mai controversat este cel privind aşa numita "Europă cu mai multe viteze" sau "Europa cercurilor concentrice", adică posibilitatea ca unele state care vor şi pot să creeze grupuri de cooperare şi integrare mai strânsă.

Temerea României este ca astfel de grupuri să nu devină închise pentru alte state care vor veni pe viitor să adere la ele. Cu alte cuvinte, să nu se repete cazul Schengen în care, deşi România a îndeplinit toate criteriile, încă nu a fost acceptată în acest spaţiu din motive politice, care nu se regăsesc în tratatele Uniunii. În declaraţia de la Roma, totuşi, apare formula Europei cu mai multe viteze, dar în limitele actualelor tratate. Aşadar, cel puţin deocamdată, nu sunt prevăzute aşa numite "bariere artificiale", care să separe în grupuri statele membre.

În acest moment, indiferent de opţiunile pentru mai multă sau mai puţină Europă, statele membre au afirmat înmod repetat, inclusiv la ultimul Consiliu European, nevoia de solidaritate şi unitate. În plus, o prioritate pentru România, a devenit şi prioritatea celor 27 de state care vor rămâne în Uniune după Brexit, respectiva libera circulaţie a persoanelor.

România susţine consolidarea Uniunii economice şi monetare, proiectul Uniunii Energetice şi elaborarea unei noi strategii de securitate.

Oficialii români au spus în repetate rânduri că e în continuare nevoie de reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre ale UE prin continuarea politicii de coeziune şi a politicii agricole comune. Problema este însă în acest ca slaba absorbţie a fondurilor europene în România, mai ales pentru actualul exerciţiu bugetar. Dat fiind că de la Comisia Europeană au tot venit apeluri pentru autorităţile de la Bucureşti să grăbească înfiinţarea de autorităţi pentru administrarea banilor europeni, cel mai probabil preşedintele Jean Claude Juncker va aborda la Bucureşti şi această chestiune.