Preş. Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, primit la Palatul Cotroceni

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a întâlnit cu preşedintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, unde continuă vizita oficială pe care şeful executivului comunitar o face joi la Bucureşti.

Potrivit redactorului nostru, Oana Bâlă, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a transmis un mesaj important, şi anume, faptul că până în 2019, când România va deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, Mecanismul de Cooperare şi Verificare trebuie să fie anulat.

Liderul european îşi mai doreşte ca România să facă parte din Zona Schengen până la acea dată, pentru că deja îndeplineşte toate criteriile cerute.

La rândul său, mai transmite redactorul nostru, preşedintele Klaus Iohannis a spus că Uniunea Europeană s-a confruntat de-a lungul timpului cu multe provocări, pe care le-a depăşit cu succes. Însă acum traversează o perioadă foarte complicată, cu crize simultane. Este vorba despre securitatea de la graniţe, necesitatea reconfigurării proiectului european şi euroscepticismul.

În ceea ce priveşte România, la zece ani de la aderare, bilanţul este unul pozitiv, iar costurile au fost mult depăşite de beneficii, a mai spus şeful statului, care a precizat că aderarea la Zona Euro şi la Spaţiul Schengen rămân obiective strategice pentru ţara noastră.

Dimineaţă, Jean-Claude Juncker s-a adresat Parlamentului, cu un mesaj de unitate în Europa şi de prietenie pentru români şi pentru România.

Potrivit redactorului nostru Angela Matei, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a vorbit despre eforturile pe care le-au făcut românii pentru aderare şi a subliniat că ţara noastră îsi merită locul în interiorul UE şi în Spaţiul Schengen.

Oficialul european a precizat că unul dintre obiectivele sale este acela ca până la finalul mandatului său, în 2019, să se încheie şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru România.

Jean-Claude Juncker: România a făcut eforturi importante în aceşti zece ani şi a demonstrat progrese considerabile în privinţa reformei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei. Împreună cu dvs voi face totul pentru respectarea angajamentului luat de comisia pe care o conduc, dar încheierea MCV nu trebuie să însemne că acest proces de reformare este încheiat sau reversibil. Adaug însă că nimeni nu trebuie să-şi imagineze că se pot adăuga mereu noi criterii şi noi exigenţe. E de ajuns pentru moment.

Şi preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a rememorat paşii făcuţi pentru aderare, subliniind că principalul motiv pentru care România postcomunistă s-a îndreptat către Uniune a ţinut de identitatea europeană şi mai puţin de promisiunea bunăstării. Preşedintele Camerei deputaţilor, Liviu Dragnea, a susţinut la rândul său, că reducerea decalajelor între statele membre trebuie să rămână o prioritate a construcţiei europene.

Liviu Dragnea: Este esenţial ca nimeni să nu fie lăsat în urmă. Trebuie să fim, aşa cum se spune şi în Declaraţia de la Roma, o uniune nedivizată şi indivizibilă. Asta este UE pe care şi-o doresc şi românii. Vom continua, desigur, pentru o anumită perioadă, să acţionăm cu ritmuri şi intensităţi diferite, dar trebuie să urmăm cu toţii reducerea treptată şi ireversibilă a decalajelor care azi există între statele membre.

Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a arătat că România a făcut eforturi şi a fost un partener de încredere, dar nu poate susţine o Europă a vitezelor multiple.

Raluca Turcan: Eforturile fiecărui membru al blocului comunitar trebuie să fie îndreptate şi către unitate şi către coeziune. În lipsa acestor valori, spiritul UE este alterat, iar viitoarea construcţie oricât de reformată tehnic, riscă să devină vulnerabilă.