Poziţia României faţă de politica europeană de coeziune

România consideră că politica europeană de coeziune trebuie să rămână şi în viitor principalul mecanism de depăşire a diferenţelor de dezvoltare între ţările comunitare.

Este ceea ce a spus premierul Viorica Dăncilă în faţa mai multor responsabili europeni invitaţi la Bucureşti pentru o conferinţă dedicată viitorului acestui proiect lansat în urmă cu 30 de ani. Iar ţara noastră ar urma să beneficieze de 7 miliarde de euro în plus în perioada 2021 - 2027.

Premierul Viorica Dăncilă a amintit că politicile de coeziune, care au rolul de a reduce diferenţele de dezvoltare între regiunile Europei trebuie să rămână principalele politici de investiţii în UE, care să ţină cont de realităţile sociale şi demografice din fiecare ţară a UE.

Viorica Dăncilă a pledat pentru principii de eligibilitate mai clare, care să ajute la o judecată corectă a proiectelor ce sunt depuse pentru finanţarea europeană.

Viorica Dăncilă: Considerăm că este nevoie de o definire mai concretă a criteriilor aferente, astfel încât să fie create premisele unei evaluări obective din partea Comisiei şi să fie garantată egalitatea de tratament pentru toate statele membre.

Comisarul european Corina Creţu a precizat ca România va beneficia în viitorul buget al UE între 2021 şi 2027 de o creştere cu 7 miliarde de euro în cadrul politicilor de coeziune.

Corina Creţu: Aceasta înseamnă peste 300 de euro pe cap de locuitor în România. Aceasta este logica politicii de coeziune: cu cât eşti mai bogat, cu atât primeşti mai puţin. Deci Olanda va primi 13 euro pe cap de locuitor, iar ţări ca Slovacia, România, Bulgaria, Grecia, vor primi mai mult.

Despre folosirea fondurilor europene, ministrul de resort, Rovana Plumb, a precizat că executivul va folosi bani europeani pentru a plăti studiile de fezabilitate pentru cele trei spitale regionale de la Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova.

Ea nu a exclus ca cele trei spitale să fie construite şi prin parteneriat public - privat.