Populația de râși din Munții Făgăraș este printre cele mai bune din Europa

Primul program științific de monitorizare a populației de râși din Munții Făgăraș arată că densitatea acestor feline este de 1,7 exemplare la suta de kilometri pătrați, mult mai bună decât în zonele montane din țări precum Slovacia, Elveția, Franța sau Germania. Studiul a fost derulat de Fundația Conservation Carpathia timp de 3 ani și a presupus utilizarea a 150 de camere foto cu senzori de mișcare, metodă mult mai exactă decât cele utilizate până acum de autoritățile române, în speță estimarea populației în baza urmelor lăsate pe zăpadă.

Specialiștii Fundației Conservation Carpathia au monitorizat cea mai mare felină sălbatică a Europei, într-o zonă pilot de 1200 kmp din estul Munților Făgăraș, Piatra Craiului și Munții Leaota. Conform datelor strânse, au fost identificați 23 de râși adulți (9 masculi, 6 femele, 8 indivizi cu sex nedeterminat) dar și 9 pui alături de femele.

Ruben Iosif, specialist in cadrul Fundației Conservation Carpathia, spune că populația de râs din România este extrem de importantă nu doar pentru menținerea echilibrului natural din țara noastră ci și pentru alte populații aflate în pragul dispariției, precum cele din Europa Centrală și de Vest, atât prin recolonizare naturală cât și prin programe recente de reintroducere.

Râsul figurează pe lista animalelor strict protejate în Uniunea Europeană și este al treilea mare prădător de pe continent după urs și lup cu care este în competiție pentru speciile lor pradă, căpriorul sau capra neagră. Râsul este un carnivor foarte discret care se ferește de contactul cu oamenii și nu atacă animalele domestice.

Râșii sunt animale teritoriale, care cutreieră zone de până la 400 km², de aceea au nevoie de suprafețe de pădure continue pentru a supraviețui, o condiție din ce în ce mai greu de asigurat. În perioada de iarnă, când zăpada mare forțează toate animalele către altitudini mai joase, râsul și prada sa depind de ecosistemele create de agricultura tradițională din jurul Munților Carpați. Reprezentanții fundației spun că aici intervine particularitatea României, pentru că aceste zone, aceste mozaicuri de fânețe, livezi și petice de pădure, nu sunt încă total antropizate și fragmentate, oferind spațiu acestor animale.

(PH)