”Populația cu studii nivel mediu este preponderentă, are 44 %, dar foarte aproape, la 41 % se află populația cu nivel scăzut de educație”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Daniela Petrican: Ne aflăm la coada clasamentului european în ceea ce privește absolvenții de studii superioare, conform datelor ultimului recensământ. Mai mult, cel mai recent studiu în acest domeniu arată că în peste o treime din județele țării, proporția celor cu un nivel de educație scăzut, adică fără studii sau maximum cu gimnaziu, este mai mare decât a celor cu nivel mediu de pregătire, respectiv liceu sau școală postliceală.
Cătălin Cîrnu: În Capitală, dar și în marile orașe, situația este diferită, ceea ce arată că accesul la educație este legat direct de condițiile economice. În ce măsură situația se mai poate schimba? Aflăm, printre altele, de la invitatul 'Apelului matinal' și autorul studiului, profesor universitar doctor Vasile Ghețău. Bună dimineața.
Daniela Petrican: Bună dimineața.
Vasile Gheţău: Bună dimineaţa.
Cătălin Cîrnu: Ce ne spun toate aceste date asupra nivelului de educație a populației țării la recensământul din decembrie anul trecut, comparativ cu cele anterioare?
Vasile Gheţău: Datele publicate de statistică la sfârșitul lunii ianuarie sunt date provizorii, care au marele avantaje de a fi nivel de județe /.../
Cătălin Cîrnu: Domnule profesor, avem o rugăminte pentru că ne auzim destul de rău. Legătura telefonică nu este chiar de calitate. Poate ajungeți lângă un geam, ceva, lângă o fereastră.
Vasile Gheţău: Sunt lângă fereastră. /.../ Eu vă aud foarte, foarte bine.
Daniela Petrican: Da. Noi nu vă auzim. Noi vă auzim cu întreruperi, din păcate.
Cătălin Cîrnu: Mai încercăm. Haideți să reluăm discuția. Imediat îl vom resuna pe profesorul universitar doctor Vasile Ghețău, pentru că sunt date extrem, extrem de interesante, în condițiile în care România se află la coada clasamentului european în ceea ce privește absolvenții de studii superioare. Chiar eram curioși și noi să aflăm care mai este situația, în condițiile în care ne-am confruntat și cu fabrici de diplome, așa cum au fost numite ele, nu doar de presă, și cu lucrări de plagiat în doctorate. Bună dimineața, domnule profesor.
Vasile Gheţău: Bună dimineața.
Cătălin Cîrnu: E perfect acum. Vă ascultăm.
Vasile Ghețău: Bună dimineața! Ce aş vrea să spun de la bun început: datele recensământului 2021 arată o continuare a creșterii numărul de locuitori cu studii superioare, da. Numărul a depășit 3.000.000 de locuitori. Este o creștere de jumătate de milion de locuitori, cu /.../ în raport cu recensământul anterior și a doua remarcă este că și în acest recensământ se confirmă o proporție mai mare a femeilor cu studii superioare decât proporția bărbaților. Pentru prima dată s-a întâmplat, datele ne-o arată, la recensământul anterior. Până atunci, numărul bărbaților era superior numărul femeilor. Pe de altă parte, datele ne arată - dumneavoastră ați precizat ce intră la nivelul ridicat, mediu și scăzut după clasificarea EUROSTAT - la nivel ridicat, absolvenţi de învăţământ superior. La nivelul mediu sunt la nivel oficial de maiștri liceal, profesional de ucenici. A scăzut nivelul gimnazial, primar, preșcolar și fără școală absolvită da. E o /.../ internațională, da. Deci, cred că ați menţionat deja. Deci, 16 % din populația României are studii superioare. Într-un clasament european pe care l-aţi menționat, spun această proporție: România se plasează, din păcate, undeva jos, jos de tot în clasamentul EUROSTAT. Populația cu studii nivel mediu este preponderent, are 44 % da, dar foarte aproape, la 41 % se află populația cu nivel scăzut de educație. Da, aș vrea să adaug la nivel teritorial, datele ne-o arată pentru prima dată, datele publicate, sunt foarte mari discrepanţe teritoriale, fie că ne referim la județe sau mai senificativ la regiunile de dezvoltare, nu.
Cătălin Cârnu: Care e situația?
Vasile Ghețău: Deci proporțiile cele mai ridicate ale populației cu studii superioare sunt imediat în Capitală, nu, o treime dintre bucureșteni au studii superioare. Se plasează apoi, apoi în ordine descrescătoare, dar cu valori ridicate, județele Ilfov, Cluj, Timiș, Brașov, Constanța, Sibiu, Bihor, Iași și /.../.
Daniela Petrican: Pentru că aceste orașe au centre universitare, probabil și din acest motiv.
Vasile Ghețău: Pentru că sunt județe mai dezvoltate economic, social și cultural și toate dintre ele au centre universitare importante, mai ales cele din Transilvania, cum este Cluj, /.../ cum este Brașov, cum este Sibiu sau Bihorul. Partea /.../ a clasamentului găsim județe care se plasează în Moldova noastră și /lalexandrescu/ judeţele din sud, Muntenia și Oltenia - nu? Iată, Vasluiul în coada clasamentului, Călărași, Botoșani, Giurgiu, Teleorman, Ialomița și altele.
Cătălin Cîrnu: Dar Giurgiu oarecum surprinzător este ultimul.
Vasile Gheţău: Da, Giurgiu este în coadă. Vreau să vă spun că Giurgiu și Teleorman, Ialomiţa aproape în toate clasamentele economice și sociale se află la coada clasamentului, din păcate. Pentru că în judeţele din sud, ca cele din regiunea nord-est Moldova, au fost rezervor de forță de muncă tânără pentru regiunile dezvoltate București, Ilfov, în particular, și apoi județele dezvoltate din Transilvania, vestul cu Timișoara, nord-vestul, cu Oradea și Clujul, şi centrul, cu Brașovul.
Cătălin Cîrnu: Apropo de cercetare, de studiu, migrația externă a avut impact asupra nivelului de educație din țara noastră?
Vasile Gheţău: Vedeți, este un mare semn de întrebare, pentru că, din păcate, nu avem date, dar în mod cert migraţia externă a contribuit la o stagnare a creșterii populației cu studii superioare printr-o emigrare selectivă, mai ales în ultimii 10 ani.
Daniela Petrican: Dar se mai poate schimba ceva în timp?
Vasile Gheţău: În materie de migrație mă tem că nu se pot schimba lucrurile. Dimpotrivă. Dacă economiile vest-europene dezvoltate vor ajunge la o creștere economică relativ înaltă şi stabilă, ele au nevoie ca de aer de mână de lucru străină și spațiul est-european a fost dintotdeauna după '90 o mare rezervă. În condițiile actuale economice, emigrația românească este mai redusă, pentru că cererea de mână de lucru este şi ea mai redusă. Dar, dacă se vor schimba lucrurile emigrația va fi importantă, dacă se poate schimba ceva. În materie de migrație, nu se poate schimba nimic, pentru că depinde de ce se întâmplă în țările dezvoltate în materie de creștere economică în anii următori. Şi pandemia și, din păcate, războiul din Ucraina au avut efectele pe care le-au avut asupra creșterii economice și mersului economiilor în ultimii doi ani, deci migrații, să nu ne facem iluzii, nu? Acuma, dacă este bine să creștem numărul de absolvenți de învăţământ superior este un mare semn de întrebare, pentru că, dacă ne uităm pe cifre, vedem că au început să pătrundă masiv în învățământ de toate gradele, inclusiv absolvenți de învățământ superior, generațiile născute după '89. Din generațiile mai vechi, dacă ne uităm la absolvenți, înainte de 90, da?, erau 120.000 de absolvenți de învățământ superior. În ultimii 3-4 ani, sunt în jur de 70.000. Sunt generațiile mici de după 1989 și acest număr mic va rămâne /.../ inegale, pentru că toate generațiile care vin mai departe și care vor ajunge absolvenți de universități vor fi din generații mici.
Cătălin Cîrnu: Da, de așteptat, avem programe, vorbim despre România educată, România rămâne, deocamdată, la coada acestui clasament european. Ne vom reîntâlni, cu siguranță, pentru a trage și alte concluzii în urma acestei cercetări. Mulțumim pentru prezență alături de noi la ”Apel matinal”!
Vasile Ghețău: Vă rog. Cu plăcere! La revedere!