Podul de Flori, "deschidere a Moldovei sovietice spre România"

Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă de la Chişinău, consideră că Podul de Flori a reprezentat o deschidere a Moldovei sovietice spre România dar şi a Uniunii Sovietice spre lume.

"A fost o deschidere nu numai între Republica Moldova şi România, dar o deschidere între Uniunea Sovietică de atunci şi lumea din afara ei, pentru că pentru mulţi dintre noi lumea de dincolo de Prut era o necunoscută, inclusiv pentru mine, un tânăr adolescent pentru care istoria, istoria adevărată a Republicii Moldova, a neamului, era un secret pe timpurile acelea şi abia începeam să descopăr adevăratele repere istorice şi naţionale.

"Şi în aceeaşi situaţie era, practic, toată societatea", a declarat Victor Chirilă.

El a făcut aceste afirmaţii în cadrul emisiunii speciale organizate de Radio România Actualităţi şi Radio Chişinău, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de când locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului au putut trece liber graniţa, după decenii de interdicţie.

Momentul a intrat în istorie sub numele simbolic de Podul de Flori.

Victor Chirilă spune însă că acel moment de deschidere a fost rapid urmat de un moment de pragmatism care a dus la răcirea relaţiilor dintre România şi Moldova.

"Acele flori s-au ofilit prea repede, au fost călcate în picioare de politicienii care au guvernat Republica Moldova în anii '90. S-a căutat un pragmatism, dar acel pragmatism a fost mereu lipsit de valori, mereu se încerca să se explice, să ni se explice că adevărul de fapt trebuie privit prin lentilele acelei ideologii sovietice de altă dată, iar pragmatismul trebuie să fie lipsit de orice conotaţie naţională.

"Şi acest lucru, din păcate, a dus la o răcire treptată a relaţiilor noastre cu România, o Românie care dorea să se axeze, la fel, pe un pragmatism, dar pe un pragmatism care să nu nege valorile care stau şi adevărurile care definesc istoria noastră comună", a mai afirmat Victor Chirilă.

Profesorul Dan Dungaciu, invitat în emisiunea specială dedicată împlinirii a 20 de ani de la Podul de Flori, a afirmat că există reminiscenţe din perioada comunistă care au constituit uneori piedici în dezvoltarea relaţiilor dintre cele două state.

"Acolo sau după evenimentul pe care îl aniversăm astăzi s-au întâmplat nişte pene în comunicarea directă, unele din acele pene, din acele reţineri, au evoluat în timp, au căpătat, la un moment dat, dimensiunea unei guvernări comuniste de la Chişinău, care identifică duşmanul principal în vecinul România, acel duşman a dispărut, dar multe, încă o dată spun, reţineri, din nefericire, s-au păstrat, nu trebuie să le exagerăm, cu siguranţă, dar nu trebuie nici să le minimalizăm", a declarat profesorul Dan Dungaciu.

Varianta integrală a emisiunii speciale o găsiţi aici.

Duplexurile realizate de Radio România Actualităţi şi Radio Chişinău au fost prilejuite de împlinirea a două decenii de la ziua în care s-au reîntâlnit românii de pe malurile Prutului.

La 6 mai 1990, localităţile de graniţă au fost deschise în intervalul 06:00-18:00, putându-se trece de o parte şi de alta a frontierei doar cu buletinul.

Fluxul cel mai mare de persoane a fost prin punctul de frontieră Ungheni-Ungheni, pe unde au trecut aproximativ 250 000 de oameni, de pe ambele maluri ale Prutului.

Numai din gara Iaşi au plecat între orele 06:00 şi 12:00 şase garnituri de tren, cu câte 17 vagoane fiecare.

Trenul accelerat Timişoara-Iaşi a trecut graniţa pe la Ungheni, transportând mii de ardeleni care doreau să se vadă cu "fraţii de peste Prut".

Pe la punctul amintit de frontieră au mai trecut 30 de autobuze şi peste 4.000 de autoturisme particulare.

Cei mai entuziaşti au parcurs râul înot, aşteptaţi pe maluri cu haine uscate. De pe ambele maluri se auzeau ropote de aplauze pentru temerari.