Plecarea Nokia, "efectul crizei economice"

Închiderea fabricii Nokia nu e o surpriză pentru autorităţile de la Bucureşti, chiar miercuri premierul spunându-le miniştrilor că există un risc major de delocalizare a unor investiţii multinaţionale din România.

Motivaţia oferită de Emil Boc, accentuarea competiţiei globale în condiţii de criză economică. Şi mai spunea premierul, tot în şedinţa de guvern de miercuri, că executivul trebuie să fie pregătit ca, într-o asemenea eventualitate, să atragă alte investiţii străine în România.

Numai că investitorii străini sunt sufocaţi în mormanul de acte şi aprobări necesare pentru a începe o afacere, iar asta de obicei îi pune pe fugă, după cum a atras atenţia joi şi preşedintele Traian Băsescu.

"Am avertizat asupra acestui risc, ca multinaţionalele să înceapă să-şi reducă activitatea pe teritoriul României şi iată că se întâmplă. Şi potenţialii investitori pe care îi avem, care, în momentul de faţă, par a fi realităţi, fie că ne referim la cei care vor să facă prospecţiuni în Marea Neagră sau în teritoriul României, legate de gaze, de ţiţei, cei care vor să exploateze aur, argint sau cupru, dacă îi vom mai ţine mult cu birocraţia noastră şi cu lipsa de curaj în a ne asuma decizii importante, o să îi pierdem şi pe aceia", a spus preşedintele statului.

Închiderea fabricii Nokia din comuna Jucu ar putea creşte rata şomajului

Anunţul companiei Nokia, de închidere a fabricii din România, l-a făcut pe premierul Emil Boc să îi cheme în şedinţă pe membri guvernului.

După cum stă scris pe pagina de internet a executivului, şedinţa ar urma să fie dedicată doar rediscutării situaţiei Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, dar e greu de crezut că subiectul Nokia nu va fi atins.

Mai ales că, în cursul zilei de joi, la guvern a fost chiar directorul general al companiei Nokia România, care s-a văzut şi a discutat cu premierul.

Indiferent însă de orice comentariu, Nokia a anunţat că îşi mută fabrica de la Cluj, motivând acest lucru prin necesitatea de a-şi plasa unităţile de producţie mai aproape de furnizori şi de cele mai importante pieţe. Aşa că la Cluj rămâne doar amintirea bucuriei din 2007, când se anunţa mutarea fabricii de telefoane din Germania în România.

Aproape 2.000 de angajaţi ai fabricii de telefoane mobile Nokia, din Jucu, vor fi aruncaţi în şomaj, informează de la Cluj, corespondentul Radio România Actualităţi Claudiu Pădurean.

Decizia a fost anunţată joi de către conducerea companiei. Încă de la primele ore ale zilei, sutele de muncitori au venit la fabrica din Jucu, unde au fost convocaţi de conducerea Nokia, prin intermediul unor SMS-uri primite pe telefoanele mobile.

Ei au fost adunaţi într-un cort ridicat în curtea fabricii, unde s-au întâlnit cu reprezentanţii conducerii Nokia Europa.

Unul dintre muncitori povesteşte că angajaţii fabricii i-au huiduit pe directori.

"Oamenii i-au huiduit, bineînţeles, prin voce. Au vorbit... a fost tot, tot confidenţial. De plâns, nu au plâns, dar au fost afectaţi bineînţeles, ca şi orice loc de muncă care se închide. De lucru în fabrică, activitatea astăzi a fost oprită până mâine seară. În ultima vreme a fost scăzută. Deci, a fost scăzută producţia, dar a fost deocamdată de lucru", a spus muncitorul.

Angajaţii care au participat la această întâlnire au declarat au fost anunţaţi oficial că vor fi concediaţi şi că fabrica se va închide până la sfârşitul anului. Ei vor primi, însă, salarii până în martie 2012.

Închiderea fabricii Nokia din comuna Jucu va creşte rata şomajului, a declarat prefectul judeţului Cluj, Florin Stamatian.

"Eu un moment foarte dificil pentru judeţul Cluj, însă, dacă vreţi s-o luăm în cifre absolute şi să ne autoamăgim şi să ne mângâiem, va fi în loc de 3,5%, va fi 4% şomajul în judeţul Cluj. Sunt momente în boom-urile economice, când spun că un şomaj mai mic de 4% este neproductiv, dar nu sunt, din păcate, nici în acea situaţie", a afirmat Florin Stamatian.

Prefectul Clujului a afirmat că regretă plecarea Nokia din Cluj, pentru că este vorba de un brand foarte important şi foarte cunoscut.

Florin Stamatian a mai adăugat că o altă problemă este aceea că va fi afectată şi industria orizontală, cum ar fi firmele de pază, de transport ori de catering care lucrau pentru fabrica Nokia din Jucu.

În acest context, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Cluj va cere un sprijin financiar de la Comisia Europeană, pentru a combate efectele închiderii fabricii.

Banii ar urma să provină din fondul european pentru combaterea globalizării - spune directorul agenţiei, Daniel Don.

"Agenţia a făcut un plan, de dimineaţă, legat de situaţia de la Nokia - Jucu, Cluj şi agenţia Cluj, prin intermediul Agenţiei Naţionale, pentru următoarea perioadă va accesa fondul european pentru combaterea globalizării. Este FEG, în termen scurt se numeşte, unde suma pe care o putem accesa de la Uniunea Europeană, destinată pentru disponibilizările colective mai mari de 500 de persoane, de peste 10 milioane de euro, este suma pe care o putem cere legată de această disponibilizare colectivă", a declarat directorul agenţiei.

Daniel Don a mai spus că, în opinia sa, cei 1.956 de angajaţi care vor fi concediaţi de Nokia vor putea să-şi găsească uşor de lucru. El a afirmat că pe piaţă sunt căutaţi specialişti în montarea de subansamble. Pe de altă parte, oamenii spun că nu ştiu dacă îşi vor mai putea găsi locuri de muncă în contextul crizei economice.

Fabrica Nokia din Jucu a avut anul trecut o cifră de afaceri de circa 1,2 miliarde de euro. Ea era cel mai important exportator din judeţ. Unii economişti estimează că încasările autorităţilor clujene vor scădea cu 30% după închiderea fabricii.

Consiliul Judeţean Cluj înfiinţează o comisie pentru a analiza contractul cu Nokia

Închiderea fabricii Nokia de la Jucu, o investiţie de 60 de milioane de euro, va determina pierderi economice importante pentru judeţul Cluj.

Consiliul Judeţean Cluj a decis să înfiinţeze o comisie care să analizeze prevederile contractului cu Nokia şi să vadă dacă pot fi recuperate sumele alocate de partea română.

Şeful grupului consilierilor PSD din Consiliul Judeţean Cluj, Valentin Cuibus, cel care a propus crearea acestei comisiei, estimează că partea română ar fi investit peste 20 de milioane de euro.

"Să vedem în ce măsură Nokia, care clar nu a fost deloc deschisă la o discuţie cu Consiliul Judeţean şi-a îndeplinit toate obligaţiile contractuale şi în ce măsură ei vor trebui să suporte cheltuielile care nu au fost deloc mici, pe care Consiliul Judeţean le-a suportat pentru rezolvarea infrastructurii din această zonă", a spus Valentin Cuibus.

Liberalul Marius Nicoară, cel care era preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj la data semnării contractului cu Nokia, susţine că raţiunile finlandezilor de a închide fabrica de la Jucu sunt economice, întrucât costurile lor au crescut deoarece guvernul a mărit taxa pe valoarea adăugată, taxele şi impozitele pe salarii şi pensii.

În plus, autorităţile române nu şi-au onorat angajamentele pe care şi le-au asumat faţă de Nokia.

"Cunoscând contractul şi angajamentele pe care Consiliul Judeţean, respectiv România, până la urmă, le aveau pentru ca să se păstreze această investiţie aici şi pentru ca ea să se dezvolte, vedeam că aceste angajamente nu se duc pe făgaşul iniţial. Autostrada Transilvania, care avea termen de finalizare şi, iată, nu s-au făcut nici 50 de kilometri, o centură rapidă care să lege Jucu cu viitoarea Autorstradă Transilavania, o centură care a şi fost proiectată", a afirmat Marius Nicoară.