Planul Național de Redresare și Reziliență „poate ajuta mult România”

Deficitul bugetar al României poate să coboare sub 3% din PIB în 2024, iar datoria publică să se situeze sub 55% din produsul intern brut. Câteva condiții trebuie totuși îndeplinite, mai întâi, important, trebuie implementat Planul Național de Redresare și Reziliență și apoi trebuie absorbite cât mai multe din fondurile europene, după cum explică Iulian Olescu.

Reporter: Planul Național de Redresare și Reziliență, care reprezintă aproximativ 14% din produsul intern brut al României, poate ajuta mult țara noastră în perioada următoare, atât în direcția redresării și transformării, inclusiv din perspectiva ecologizării și digitalizării economiei, dar și pentru atenuarea problemelor structurale, corecția macroeconomică și îmbunătățirea competitivității, spune academicianul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.

Daniel Dăianu: Creșterea PIB-ul în 2021 eu o văd între 5 și 6%, sunt mai optimist, prin efectul de bază și prin investiții publice, care vor fi considerabile. Presiuni inflaționiste există, în pas cu tendințele în regiune, și de aceea și băncile centrale din regiune, inclusiv Banca Națională, stop la scăderi de rată de politică monetară, ratele reale însă vor rămâne considerabil negative, adică, politicile vor fi în continuare comodative. Corecția bugetară este esențială pentru stabilitatea eocnomiei și a leului. Deficitul bugetar cash în 2021 și eu îl văd sub 7%, și la Consiliul Fiscal băncile au capitalizare bună, /NLP-urile/ sunt comparabile cu media Uniunii, dar atenție la ce se va întâmpla în anii următori și avertismentele de ce nu sunt gratuite. Pentru că impactul pandemiei și al schimbări de clima se va vedea în /bilanțuri/ bancare. De pildă, aproape 40% din valoarea adăugată la noi este de la firme din sectoare /.../ intensive, iar în bilanțul băncilor aproape 70% din creditare este către firme dn sectoarele /.../ intensive.

Reporter: În opinia lui Daniel Dăianu, PNRR poate aduce un plus anual potențial de 2,5% din PIB la bugetul public, investițiile publice pot fi de 7,5% din PIB dacă valorificăm la maximum oportunitatea oferită de PNRR sau de 6-6,5% din PIB dacă vom avea o realizare de numai 50% a Planului Național de Redresare și Reziliență. Din perspectiva economiei reale, mediul de business înainte de pademie nu arăta foarte bine, respectiv, capital de lucru negativ, grad de capitalizare redus, datorii preponderent pe termen scurt, încasare întârziată a creanțelor, iar criza a condus la creșterea numărului firmelor vulnerabile, spune Eugen Anicescu, manager de țară al Coface România.

Eugen Anicescu: Din șapte companii din 10 care fac profit, două nu reușesc să își monetizeze profitul. De asemenea, din trei companii care pierd, două sunt într-o situație negativă din acest punct de vedere, ceea ce însemană că patru companii din 10 erau deja vulnerabile din punct de vedere al monetizării rezultatului lor înainte de această pandemie. Ce ar putea să se întâmple în perioada următoare? Aș concluziona că riscurile nu s-au redus, ci doar au devenit mai complexe pentru perioada următoare.
Reporter: Așadar, provocările determinate de criza pandemică pe care o traversăm se referă atât la situația din plan macroeconomic, cât și la nivelul microeconomic.