Plajele româneşti dispar sub efectul eroziunii

Zona costieră de la Marea Neagră se confruntă an de an cu un fenomen continuu şi greu de oprit – eroziunea.

Este un proces dinamic care însă creează probleme.

În ultimii 20 de ani a disparut mai bine din jumătate din plajele de pe litoralul romanesc, iar în următorii zece ani riscăm să rămânem fără niciun petec de nisip.

Zona costieră românească a Mării Negre a fost supusă unor importante procese de eroziune în ultimele decenii.

Eroziunea de-a lungul coastei limitează activităţile şi oportunităţile din domeniul socio-economic şi are impact negativ asupra infrastructurii publice, precum şi asupra mediului înconjurător.

Lungimea litoralului României este de 244 kilometri, reprezentând 7,65% din lungimea frontierei.

Litoralul se împarte în două sectoare principale: nordic şi sudic.

Zona nordică (aproape 164 kilometri lungime) se întinde de la Golful Musura pâna la Capul Midia, incluzând Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi complexul lagunar Razim-Sinoe.

Este caracterizată prin plaje nisipoase, altitudini scăzute şi pante submarine puţin abrupte.

Zona sudică (80 kilometri) se întinde între Capul Midia şi Vama Veche, fiind acoperită predominant de faleze calcaroase de diferite înălţimi, între trei şi 35 metri, sectoare scurte de plaje nisipoase la gurile râurilor şi în dreptul porturilor (Midia, Constanţa, Mangalia) şi pante submarine mai abrupte decât în zona nordică.

Reabilitarea şi protecţia zonei costiere constituie, la momentul actual, o problemă prioritară pentru România, având în vedere că problema eroziunii este una gravă.

Specialiştii avertizează asupra riscului de dispariţie a plajelor

Specialiştii avertizează că în condiţiile în care nu se iau măsuri urgente de către autorităţile responsabile, apa Mării Negre va avansa circa 40 de metri înspre ţărm, iar unele plaje care acum sunt pline de turişti pur şi simplu vor dispărea ca urmare a eroziunii costiere.

În Mamaia, cel mai înaintat rând de şezlonguri este spălat de valurile mării. În Costineşti, plaja de la epavă este tot mai îngustă. Iar la Tuzla, surparea falezei ameninţă farul de pe ţărm.

Dănut Diaconeasa, geolog la Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa", specializat în morfodinamica litorală, a precizat că cele mai afectate staţiuni sunt Mamaia şi Eforie Nord.

În Mamaia, media anuală de erodare este de 2-3 metri.

În Eforie Nord, spre sud, în ultimii 20 de ani s-au erodat 50 de metri.

Cu exceptia staţiunii Saturn, nici plajele din sud, precum cele din Venus, Jupiter, Neptun sau Mangalia nu stau mai bine.

Acestea se erodează încet şi sigur în schimb, în Eforie Sud, Costineşti şi Tuzla se erodează faleza.

Nici ţărmurile de la nord de Capul Midia nu stau mai bine.

Casla Vadanei, aflată la jumătatea distanţei dintre Sulina şi Sfântul Gheorghe, este printre cele mai "fierbinţi" puncte de pe litoral, unde eroziunea este foarte activă.

Potrivit măsurătorilor, aici se înregistrează cea mai gravă situaţie: în ultimii 40-50 de ani, s-au erodat peste 400 de metri.

Fonduri europene pentru litoralul românesc

Pentru a stopa eroziunea, zona de coastă a litoralului românesc va beneficia de investiţii de 27,33 milioane lei constând în lucrări de reabilitare a zonei costiere şi în protejarea biodiversităţii marine, din care aproape 23 milioane lei sunt fonduri europene accesate prin Axa 5 a Programului Operaţional Sectorial.

Uniunea Europeană finanţează prin POS Mediu proiectul "Asistenţă tehnică pentru pregătirea de proiecte Axa prioritară 5 - Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc. Domeniul major de intervenţie 2 - Reducerea eroziunii costiere", proiect care se derulează pe o perioadă de 21 luni, cu finalizare la 15 februarie 2012.

Beneficiarul contractului este Administraţia Naţională Apele Române, prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral.

Valoarea totală a proiectului este de 27,33 milioane lei cu TVA, în conformitate cu Ordinul nr. 642 din 23 aprilie 2010 al ministrului mediului şi pădurilor, din care valoarea eligibilă este de 22,97 milioane lei (finanţare nerambursabilă din FC şi buget de stat) şi valoarea, alta decât cea eligibilă (valoarea TVA aferentă valorii eligibile a Proiectului) este de 4,36 milioane lei.

Prin implementarea proiectului, respectiv realizarea de lucrări de protecţie şi reabilitare costieră, se va proteja banda de plajă şi faleză adiacentă liniei ţărmului, în care ecosistemele de uscat şi marine se întâlnesc şi interacţionează.

Realizarea proiectului contribuie, de asemenea, la protejarea infrastructurii şi obiectivelor social economice aflate în pericol şi care, în cazul în care nu se intervine imediat, se distrug.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt protecţia şi reabilitarea zonei costiere româneşti şi a factorilor de mediu, prin lucrări inginereşti de combatere a fenomenului de eroziune costieră, susţinerea tendinţei de revigorare a ecosistemului marin şi de dezvoltare a unor specii pierdute la un moment dat din ecosistem, dar şi protejarea biodiversităţii marine şi a zonei litorale şi dezvoltarea durabilă a zonei costiere.