Pierderile „nu pot fi recuperate în săptămânile de școală rămase”

Toți elevii din Bucureşti se întorc de astăzi la școală, după ce Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență a hotărât ca preșcolarii și elevii să poată participa fizic la activitățile didactice în unitățile de învăţământ din Capitală.

Decizia vine în condițiile în care rata de infectare cu noul coronavirus s-a menținut în Bucureşti sub 1 la mie, iar la nivel național situația este similară. Acolo unde lucrurile sunt diferite din motive de infrastructură sau alte motive, școlile pot lua decizia de a rămâne în online, fiind în continuare în vigoare și decizia potrivit căreia purtarea măștii este obligatorie pe o rază de 50 de metri în jurul unităților școlare pentru persoanele care staționează.

Invitatul de astăzi al "Apelului matinal" este ministrul educației, Sorin Cîmpeanu. În ce condiții revin elevii la școală, există modificări față de varianta anunțată?

Sorin Cîmpeanu: Singurul lucru care s-a schimbat, pentru a putea permite accesul la școlile din Bucureşti, în condițiile în care rata de infectare a coborât sub 1 la mie încă de luni, a fost acea referință la ziua de vineri; e singurul lucru care s-a eliminat. În acest fel, astăzi vor putea merge la școală în Bucureşti toți cei 250.000 de elevi și preșcolari, pentru că atâția sunt în Bucureşti. Sigur, față de săptămâna trecută, sunt cei 100.000 de elevi din clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a IX-a, a X-a, a XI-a care pot merge, după mult timp, la școală cu prezență fizică. Este un pas important pentru revenirea la normalitatea, pentru limitarea pierderilor generate de către predarea online. În total, în România astăzi pot merge la școală 93% din cei aproape trei milioane de elevi.

Realizator: Revin la situația din Capitală, unde cinci școli rămân totuși închise, pentru că, înțeleg, ele sunt în reabilitare, iar alți aproape 8.000 de elevi au solicitat să rămână la varianta școlii online din motive medicale. Poate fi vorba de o teamă sau de un refuz al părinților de a-și trimite copiii la școală? Mai ales că mă gândesc și la cazul punctual al Școlii Centrale din Bucureşti, unde conducerea a trimis părinților un formular prin care aceștia trebuie să precizeze dacă sunt de acord sau nu cu revenirea la școală.

Sorin Cîmpeanu: În primul rând, este vorba de patru școli gimnaziale și un liceu care, din motive de infrastructură, rămân online. Sigur, sunt și 38 de clase în Bucureşti, din totalul celor 96 de clase la nivel național, în care prezența fizică nu se va putea realiza din cauza unor cazuri confirmate de COVID. 38 de clase, este vorba de puțin peste 1.000 de elevi care, din cei 250.000, pe baza acestei situații, nu vor putea merge la școală. Cazul pe care l-ați amintit mi se pare o abordare total nepotrivită, pentru că, în esență, pare a fi o lipsă de asumare. Atunci când sunt motive întemeiate, Consiliul de Administrație al școlii ia decizia de a solicita inspectoratului și DSP-ului, pentru ca mai apoi Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență să aprobe rămânerea în online. Atunci când nu sunt motive întemeiate pentru ca o întreagă școală să rămână în online, lucrurile nu sunt deloc, dar deloc în regulă. Mai ales dacă, subliniez, dacă această recomandare de a rămâne în online vine nu din teama părinților, cu vine din partea cadrelor didactice. Îmi place să cred că nu este această situație pe care am amintit-o. Dar sunt convins că Inspectoratul Municipiului Bucureşti va avea în vedere această situaţie. Cert este că în acest moment cele cinci şcoli, patru şcoli gimnaziale şi un liceu, care rămân în online, toate rămân în online, la decizia Consiliului de Administraţie, din motive de infrastructură deficitară, care nu poate asigura condiţiile de protecţie sanitară pentru prezenţa fizică a tuturor elevilor în acele şcoli.

Realizator: În general elevii au primit cu bucurie revenirea la școli în format fizic, dacă pot spune așa. Dar, apropo de această lună care îi așteaptă, mulți dintre părinți, dar și dintre elevi le cer profesorilor să nu încerce să recupereze într-o lună ce s-a pierdut practic într-un an, adică, să nu creeze stres și anxietate. Cum credeți că va decurge această lună?

Sorin Cîmpeanu: Pe lângă pierderile educaționale, au fost dificultăţi în planul tulburărilor socio-emoţionale, tulburări, anxietate, sunt elemente prezente după această perioadă de criză în România, precum în orice alte țări. Este corect, pierderile, deși sunt foarte mari, nu pot fi recuperate în cele aproape cinci săptămâni de şcoală care au mai rămas. O recuperare trebuie să se încerce, însă sunt convins că nu sunt cadre didactice care îşi pot închipui că vor recupera multe luni de zile în câteva săptămâni. Această recuperare trebuie să fie făcută gradual. Din păcate, cei care susțin examene naționale, încheind cicluri de învăţământ, nu vor avea şansa participării la programul naţional de ore remediale care se va derula pe întreg parcursul anului școlar viitor.

Realizator: Cadre didactice și elevi, două întrebări pe final de interviu, campania de vaccinare continuă, care este situația, înainte de toate, în ceea ce privește vaccinarea profesorilor?

Sorin Cîmpeanu: Profesorii rămân în continuare cea mai numeroasă categorie socio-profesională vaccinată. Sunt aproape 160.000 de angajaţi din învăţământ în platforma naţională pentru vaccinare cu această apartenență declarată, la care se adaugă mulți alți colegi din învățământ care s-au vaccinat pe parcursul maratoanelor vaccinării, iniţiative excepționale din perspectiva stimulării vaccinării, după cum sunt și alți colegi care s-au vaccinat în centre drive-thru. În toate aceste situaţii pentru flexibilizarea procesului de vaccinare, pentru scurtarea timpilor de aşteptare a fost eliminată rubrica în care s-ar fi putut declara apartenenţa la un anumit sector: industrie, servicii, învăţământ, sănătate. Aceasta fiind situaţia, Ministerul Educaţiei a iniţiat încă de luni o acțiune de raportare la nivelul fiecăreia din cele aproape 17.000 de şcoli, cu și fără personalitate juridică, şi cele aproape 100 de universităţi, o raportare cu privire la personalul din învăţământ vaccinat. Vom avea propria raportare şi vom face cunoscute rezultatele la finalul acestei săptămâni.

Realizator: Ştim cu toţii că s-au vaccinat și foarte mulți adolescenții, Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei, chiar a vorbit despre un viitor maraton de vaccinare a copiilor, poate la 1 iunie. S-a avansat această idee?

Sorin Cîmpeanu: Excepţional! Excepţional! Şi e de apreciat inițiativa tinerilor, care, iată, sunt 13.000 de elevi de 16 ani, sunt 17.000 de elevi de 17 ani și sunt 25.000 de elevi de 18 ani care s-au vaccinat din proprie inițiativă, mai ales cei de clasa a XII-a, am înţeles că unul din argumentele foarte serioase, pe care îl apreciez, a fost acela de a nu risca prezenţa la Examenul Naţional de Bacalaureat. Deci, avem 55.000 de tineri, cu vârsta între 16 şi 18 ani, avem 85.000 de tineri, dacă îi includem și pe cei de 19 ani, și vom susține vaccinarea acestei categorii de vârstă, care este permisă. De îndată ce va fi omologat și la nivelul Agenţiei Europene a Medicamentului vaccinul Pfizer pentru cei cu vârsta între 12 şi 15 ani vom vedea care sunt cele mai eficiente mijloace pentru a susţine acest proces.