Peste 2500 de localităţi "nu au bani de supravieţuire"
Directorul de Programe al IPP, Elena Iorga, consideră că s-a ajuns în această situaţie şi din cauza numărului mare de localităţi care se înfiinţează în fiecare an în România.
Articol de Octavian Coman, 04 Iunie 2010, 16:09
Dezvoltarea localităţilor din România depinde fundamental de relaţiile politice pe care le au primarii - este concluzia unei analize realizate de Institutul pentru Politici Publice (IPP), în privinţa resurselor financiare ale marilor localităţi din România.
Documentul mai arată şi că 2.500 de localităţi nu mai au bani de supravieţuire, iar incapacitatea de plată e evidentă în tot mai multe locuri din ţară.
Directorul de Programe de la Institutul pentru Politici Publice, Elena Iorga, consideră că s-a ajuns în această situaţie şi din cauza numărului mare de localităţi care se înfiinţează în fiecare an în România.
Reprezentanta Institutului pentru Politici Publice, Elena Iorga, declară că, de fapt, nu există o descentralizare reală.
Lipsiţi de resurse financiare proprii, primarii sunt nevoiţi să ceară constant bani de la bugetul de stat, sub diverse forme.
Analiza IPP arată că media ponderii veniturilor proprii în totalul bugetelor la oraşele din România este de aproximativ 40%, iar la municipii de aproximativ 45%.
În momentul în care primarii apelează la preşedinţii de consilii judeţene sau la guvern, relaţiile politice au un rol important.
Datele oferite de organizaţie scot în evidenţă că la capitolul Alocări din Fondul de rezervă al Guvernului, în anii 2007 şi 2008, cele mai mari sume au mers către localităţile în care primarii aparţineau, la acea vreme, partidului de guvernare PNL.
În 2009, situaţia se modifică în funcţie de formaţiunile politice aflate la putere.
"În anul 2005, Fondul de rezervă se ridica undeva la aproape 100 de milioane de euro, în timp ce în 2008, în anul electoral, ajunsese la nu mai puţin de 980 de milioane de euro. Deci, vorbim despre nişte sume consistente, care au fost redistribuite în ţară, în baza unor hotărâri de guvern, pentru obiective din cele mai diverse, de la construcţii de biserici, până la reparaţii la săli de nunţi", a declarat Elena Iorga.
În documentul IPP se subliniază că acest lucru este posibil, deoarece la crearea acestui fond nu au fost suficient definite tipurile de cheltuieli pe care autorităţile locale le pot face din banii din Fondul de rezervă al Guvernului.
Un alt aspect semnalat: în intervalul 2000-2009, s-au înfiinţat în România zece municipii, 45 de oraşe şi 174 de comune noi.
"Aceste unităţi administrativ-teritoriale nu au, practic, niciun fel de capacitate de a se autosusţine. Nu este firesc să votăm pentru o înfiinţare a unei noi comune, ştiind de la bun început că acea comună nu va avea niciun fel de venituri proprii, nu are din ce să supravieţuiască, din ce să-şi plătească primarul, consilierii locali, angajaţii primăriei" a adăugat Elena Iorga.
Există localităţi în ţară, unde jumătate din populaţia localităţii a fost angrenată în campania electorală pentru alegerile locale, conform reprezentantei IPP.
Exemplul dat este oraşul Livada din judeţul Satu Mare avea, după înfiinţare, venituri proprii de numai 17%.
Ca urmare, recomandă organizaţia, se impune stoparea procesului de fragmentare administrativă şi comasarea localităţilor, mai ales în zonele în care se constată că multe primării au intrat în incapacitate de plată.
Analiza arată că ar fi peste 2.500 de localităţi din România care nu mai au bani pentru supravieţuire.
Se recomandă ca guvernul să dezvolte mecanisme prin care să oblige comunităţile locale să-şi crească ponderea veniturilor proprii până la minimum 50% din bugetul localităţii.
