Pesah sau "sărbătoarea libertăţii"

Evreii sărbătoresc începând de astăzi cele opt zile de Pesah, sărbătoare care aminteşte de eliberarea poporului lui Israel de sub sclavia egipteană în urmă cu aproape 3.300 de ani.

Anul acesta sărbătoarea Pesah ţine până la 26 aprilie, timp în care evreii nu mănâncă pâine dospită ci azimă, în amintirea pâinii pe care au mâncat-o strămoşii lor când au plecat din robie în grabă, aluatul nemaiavând timp să dospească.

Pesah este numită şi "sărbătoarea libertăţii" şi este prilej pentru sute de mii de evrei din toată lumea să meargă în pelerinaj la Ierusalim.

Potrivit credinţei biblice, un popor a fost chemat de Dumnezeu spre un pământ făgăduit. Se întâmpla acum 3000 de ani în Egipt cu poporul evreu.

Evreii, descendenţi din Avraam, Isaac şi Iacov, ajunseseră în Egipt în timpul unei foamete.

La început erau respectaţi de egipteni, dar cu timpul, înmulţindu-se, evreii au început să fie văzuţi ca o ameninţare.

De aceea, faraonii au avut o politică de opresiune şi exploatare faţă de ei. Cine provenea din familie de evreu avea statut de sclav şi era folosit la cele mai grele munci.

Situaţia a durat aproape 400 de ani, până când a apărut omul providenţial, ales de Dumnezeu pentru eliberarea evreilor. E vorba de Moise.

El fusese salvat de la înec, pe când era prunc, de chiar fiica faraonului care l-a găsit plutind pe Nil într-un coş uns cu smoală.

Mama sa îl aşezase în acel coş pentru a nu fi omorât ca ceilalţi prunci evrei de gen masculin în urma decretului faraonului Set I.

Când a ajuns la maturitate, Moise a fost revoltat de felul în care erau trataţi evreii de către egipteni. Dumnezeu i-a descoperit că este de acelaşi sânge cu sclavii din Egipt şi i-a dat misiunea de a-i elibera şi a-i duce din nou în pământul făgăduit.

Această istorie poate fi citită de oricine în Biblie, în cartea Exodul. Pentru a-l determina pe faraonul Ramses al II-lea să-i elibereze confraţii, Moise a recurs la puterea lui Dumnezeu. Zece plăgi sau calamităţi s-au abătut asupra Egiptului.

Ele au culminat cu moartea inexplicabilă a tuturor copiilor de parte bărbătească, primii născuţi în familiile egiptene. Între ei şi fiul lui faraon, moştenitorul tronului.

Evreilor le-a fost îngăduit să plece, dar la puţină vreme faraonul s-a răzgândit şi a trimis armata în urmărirea evreilor. Aceştia ajunseseră la Marea Roşie. Şi acum are loc acel miracol întâmplat la cererea lui Moise.

Apele mării s-au despărţit lăsând prin mijlocul valurilor un drum pe care evreii s-au salvat din robia egipteană.

Toate aceste întâmplări sunt auzite în familiile evreieşti de sărbătoarea Pesah una dintre cele mai importante din calendarul ebraic.