Percepţia Rusiei, "majoritar negativă" în România

Federaţia Rusă este percepută favorabil de 39 la sută dintre respondenţii unui sondaj de opinie comandat de către Centrul pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning.

Acelaşi procent de percepere favorabilă îl are şi Ucraina.

Centrul pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning a demarat un proiect de investigare a percepţiei Federaţiei Ruse în triunghiul România-Republica Moldova-Ucraina.

Cercetarea vizează trei niveluri, cel oficial – documente, declaraţii şi acţiuni – cel al spaţiului public şi sondajul de opinie general.

De asemenea, pentru cazul Republicii Moldova şi a Ucrainei, a fost adăugată dimensiunea influenţei elementului rus autohton.

Acest studiul va fi finalizat în luna decembrie a anului 2010.

Atitudine favorabilă faţă de europeni, SUA şi R. Moldova

Uniunea Europeană (73%), Statele Unite (66%) şi Republica Moldova (55%) se află în topul organizaţiilor şi ţărilor faţă de care mai mult de jumătate dintre români au o atitudine favorabilă; rezultatele sunt asemănătoare celor din valul precedent (aprilie 2010).

Federaţia Rusă are un procent de favorabilitate de 39%, similar cu Ucraina.

Atitudinea faţă de instituţii este confirmată de cea privind cetăţenii aparţinând acestora.

Astfel, românii au o părere bună despre europeni în general (82%), americani (75%), moldoveni - cetăţeni ai Republicii Moldova (73%); ruşii şi ucrainenii sunt percepuţi pozitiv de aproximativ jumătate dintre respondenţi (49%, respectiv 50%).

Pe ansamblu, relaţiile dintre România şi Federaţia Rusă sunt percepute mai curând negativ (44%), în timp ce 26% le consideră bune, iar 30% nu răspund.

Se constată o înrăutăţire a precepţiei privind relaţiile dintre România şi Federaţia Rusă comparativ cu valul anterior (o creştere a opiniilor negative cu 17%: de la 27% la 44%), evoluţie potenţată de scandalul de spionaj din august 2010.

Viitorul relaţiei cu Rusia, apreciat negativ

Doar 30% dintre respondenţi consideră că relaţiile dintre România şi Federaţia Rusă vor fi la fel de bune sau mai bune, iar 33% nu se pronunţă.

Similar valului precedent, motivele de îngrijorare ale românilor privind Federaţia Rusă sunt în primul rând legate direct de obiectivele energetice ale României, 47% dintre cei chestionaţi fiind îngrijoraţi de dependenţa energetică a României faţă de sursele de energie ruseşti (în creştere faţă de valul anterior).

În acest val, pe fondul recentului scandal de spionaj, se accentuează temerile în raport cu creşterea influenţei ruseşti în România (o creştere cu 9% de la 24% la 33%).

Cresc, în acelaşi timp, îngrijorările vizavi de comportamentul Federaţiei Ruse faţă de vecini (de la 29% la 34%) şi temerile legate de deteriorarea democraţiei în Federaţia Rusă (de la 19% la 24%).

Aprecierile referitoare la comportamentul Federaţiei Ruse vin să confirme concluzia precedentă, principala evaluare negativă referindu-se la oprirea furnizării gazelor către Ucraina (44%, similar valului anterior).

În acelaşi timp, se constată că Federaţia Rusă primeşte evaluări negative din partea a 38% dintre români în ceea ce priveşte accidentul tragic în care şi-a pierdut viaţa preşedintele Poloniei, pe când numai 21% apreciază pozitiv reacţia autorităţilor ruse. 37% consideră că Federaţia Rusă a gestionat prost cazul diplomatului român acuzat că desfăşura activităţi de spionaj în Rusia, în timp ce numai 15% evaluează pozitiv comportamentul autorităţilor ruse.

Datele studiului

Cercetarea a fost realizată pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia României în vârsta de 15 ani şi peste, marja de eroare fiind +/- 2,9 la sută.

Datele au fost culese în perioadele: 23 aprilie-2 mai şi 27 august-2 septembrie ale anului 2010.

Eşantioanele au cuprins 1.149 de respondenţi în luna aprilie 2010 şi 1.133 persoane în luna august 2010.

Acest sondaj a fost comandat de către Centrul pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning.

Varianta integrală a raportului o puteţi găsi aici.