Percepţia asupra corupţiei, "îmbunătăţită în privinţa României"

Percepţia asupra corupţiei s-a îmbunătăţit în ultimul an în privinţa României, conform indicelui pe 2012 întocmit de organizaţia Transparency International, un avans uşor în clasamentul percepţiei corupţiei.

România a urcat, aşadar, anul acesta pe locul 66 faţă de 75 anul trecut.

Dincolo de unele modificări de procedură în elaborarea clasamentului, directorul Transparency International România, Victor Alistar, consideră că autorităţile de la Bucureşti au reuşit să transmită unele semnale pozitive.

Indicele măsoară nivelul de percepţie a corupţiei în domeniul investiţional şi în sectorul public şi are legătură cu ratingul pe care îl primeşte o ţară din partea agenţiilor internaţionale.

Despre detaliile poziţiei ocupate de România şi semnificaţia acesteia pentru ce ar trebui să facă de acum autorităţile de la Bucureşti.

În opinia lui Victor Alistar, România nu poate fi credibilă dacă nu continuă transmiterea unui mesaj de încredere în domeniile relevante pentru potenţiali investitori.

Dobânda cu care se poate împrumuta o ţară depinde de această credibilitate de pe pieţele externe, iar indicele de percepţie a corupţiei contează atunci când agenţiile de rating calculează starea în care se află economia şi finanţele unui stat.

"Credibilitatea constă în două elemente. Faptul că îţi controlezi deficitul şi faptul că îţi protejezi resursele de furt. Asta înseamnă că fie ce o fi, eu tot am ce recupera de la tine, dacă nu se fură", a declarat Victor Alistar.

Combaterea corupţiei şi siguranţa resurselor publice

Singura şansă de supravieţuire reală pentru o ţară ca România, a adăugat el, ar fi ca aceasta, dar şi alte ţări din sud-estul Europei să combată corupţia internă şi să securizeze resursele publice.

Este esenţial, a spus Victor Alistar, ca statele să aibă capacitatea de a-şi proteja resursele publice de orice fel de riscuri asociate corupţiei.

Evoluţii pozitive în acest sens ar fi ajutat România în acest moment.

"A fost semnalul dat mediului de afaceri internaţional cu privire la oprirea unor mecanisme care erau cunoscute ca fiind viciate, oprirea monopolurilor din piaţa de energie, reevaluarea contractelor de investiţii. Exista un pic de constrângere a modului în care funcţiona şi cât de corupt devenise sistemul de afaceri publice din România.

"Faptul că ele s-au relaxat, faptul că din cauza nevoii de a da bani pentru salarii sau de a găsi bani pentru fonduri, nu a mai fost loc de huzurit. Nemaifiind loc de huzurit, atunci s-a mai tăiat un pic din corupţia asta sistemică, ceea ce a fost primit ca un semnal pozitiv. Însă nu este suficient", a declarat Victor Alistar.

Faptul că mai puţină corupţie înseamnă mai multă încrdere a investitorilor este de altfel un lucru cu privire la care aceştia au insistat frecvent în România, potrivit lui Victor Alistar.

Acesta a mai spus că oamenii de afaceri britanici sau americani şi reprezentanţii diplomatici ai acestor ţări au spus în repetate rânduri că este nevoie de: în primul rând, mai multă predictibilitate, apoi de stabilitate legislativă şi, de fiecare dată, că nu poţi atrage investitorii într-un mediu corupt.

Ghid american anticorupţie

Recent, Camera de Comerţ Americană din România a publicat un ghid intitulat "Principiile anticorupţie".

Sorin Mândruţescu, preşedintele Camerei, precizează că pentru investitorii americani un mediu fără corupţie sau cu puţină corupţie este vital.

"Este o cerinţă legală, eşti răspunzător tuturor oriunde te-ai afla pe lumea asta, nu neapărat pe teritoriul SUA, în faţa legii americane din punctul de vedere al corupţiei. Şi doi, bineînţeles, ştimf oarte bine că este un flagel al lumii contemporane care afectează puternic atât spaţiul concurenţial, cât şi etica în afaceri cu un impact direct asupra afacerilro companiilor. ealizator: Iată câteva recomandări făcute de această Cameră de Comerţ.

"Am în faţă ghidul pe care Camera de Comerţ l-a lansat recent. Un exemplu legat de angajări. Contractele de muncă, spun reprezentanţii investitorilor americani, ar trebui să includă clauze pentru combaterea mitei şi a corupţiei. O atenţie specială ar trebui acordată contractelor de muncă pentru funcţiile cu expunere ridicată la mită şi al corupţie, acestea ar trebui să includă clauze specifice cu privire la combaterea acestor fenomene", spune Sorin Mândruţescu.

Aceste contracte de muncă ar trebui să conţină o obligaţie expresă de a sesiza actele reale dar şi pe cele potenţiale de mită şi de corupţie.

Alte recomandări se referă la sponsorizări. Sponzorizarea ar trebui acordată într-o manieră transparentă, evitându-se conflictele de interese şi asigurându-se că fondurile şi bunurile sunt utilizate în scopurile propuse şi în scopurile anunţate.

Companiile româneşti ar trebui să nu poată acorda sponsorizări obţinute de la bugetul de stat, mai consideră investitorii americani în România.

"Apoi, o companie are dreptul să facă publică încheierea contractelor de sponsorizare prin promovarea foarte concretă a numelui, a imaginii. cu toate acestea, o astfel de recunoaştere publică nu ar trebui să afecteze în mod direct sau indirect activitatea sponsorizată, dar şi politicile publice", a mai precizat Sorin Mândruţescu.