”Pentru a putea limita, împiedica apariția unei epidemii, pentru rujeolă, este nevoie să avem o acoperire vaccinală de 95% la nivel național sau peste 95%”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Realizator - Daniela Petrican: Copiii pot aştepta între una şi trei luni pe listele medicilor de familie, pentru că lipsesc dozele de vaccin ROR împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, cuprinsă în programul național de imunizare. Dozele se fac la copii de un an și apoi la cinci ani și sunt esențiale pentru a preveni complicațiile provocate de așa-numitele boli ale copilăriei.
Realizator - Cătălin Cîrnu: România a mai avut în trecut, inclusiv la finalul anului 2022, momente cu risc crescut de epidemie de rujeolă, de exemplu, când deficitul de doze de vaccin s-a înregistrat în majoritatea județelor țării. Care este însă situația acum, în 17 februarie 2023, aflăm de la invitatul "Apelului Matinal", doctorul Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei și coordonator al grupului de vaccinologie. Bună dimineața!
Realizator - Daniela Petrican: Bună dimineața!
Gindrovel Dumitra: Bună dimineața, bine v-am regăsit!
Realizator - Cătălin Cîrnu: Există, în acest moment la cabinete un stoc suficient de doze pentru eventuale urgente?
Gindrovel Dumitra: Există o repartiţie inegală la nivel național în acest moment, în sensul că mai există cabinete medicale unde se regăsesc doze de ROR. Practic, vorbim de acele cabinete în care s-au distribuit de către Direcţia de Sănătate Publică, însă nu a fost folosit, fie datorită refuzului copiilor sau din alte motive, însă per ansamblu, în marea majoritate a județelor nu există, nici în stocuri la nivelul DSP-ului și mai ales la nivelul colegilor mei medici de familie. Vestea bună pe care vreau să v-o dau în această dimineață - și mă bucur că pot să fac acest lucru - este că, în urma faptului că am contactat Ministerul Sănătății, se pare că, începând de luni, va începe să fie distribuit acest vaccin către Direcţia de Sănătate Publică, deci este foarte posibil ca până la sfârşitul acestei luni, acest vaccin să ajungă în toate cabinetele medicilor de familie din România.
Realizator - Daniela Petrican: Dar există riscul unei epidemii de rujeolă, de exemplu?
Gindrovel Dumitra: Da, haideţi să nu spunem că există în acest moment acest risc. El, sigur că da, există, fără discuție, dar orice întârziere în vaccinarea copiilor, mai ales a copiilor de un an împotriva acestor trei boli, creează premisele ca această epidemie să reapară. Practic, mecanismul de reapariție a acestei epidemii de rujeolă constă în acumularea unui număr mare de copii care nu sunt vaccinați, care, de la o generație la alta, acest număr crește. Şi astfel, apare o masă critică care pemite răspândirea virusului in interiorul acestei comunități. Este bine cunoscut faptul că pentru a putea limita, împiedica apariția unei epidemii, pentru rujeolă este nevoie să avem o acoperire vaccinală de 95% la nivel național sau peste 95%. Însă în România, în ultimii ani, acoperirea vaccinală sau, mă rog, a oscilat pentru prima doză, cea care se face la un an, între cifre de 80% sau 89%. Niciodată nu a mai crescut de 90%. Ei, bine, acești copii care rămân nevaccinați, fie pentru că refuză părinții, fie că există aceste întârzieri în aprovizionare, constituie, după cum spuneam, fiecare dintre ei, un element care duc la apariția unui număr important de persoane care pot dezvolta această boală și, mai departe, să o transmită către alte persoane, noi spunem, susceptibile. Adică persoane care nu au apărare și care pot să facă boala.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Rujeola, să o spunem așa, autohton, neaoș, este pojarul. Da, ca să înțeleagă toată lumea.
Gindrovel Dumitra: Este pojarul. 'Bubatul mic' i se mai spune. Sunt mai multe forme populare. Depinde foarte mult și de regiunea în care ne aflăm.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Marea problemă este în rândul copiilor mici, deși boala poate fi luată și de adulți, nu?
Gindrovel Dumitra: Ei bine, trebuie să vă spun că în epidemia care a avut loc între 2016-2019-2020 au existat decese, în special în rândul sugarilor, copiilor mici, dar și în rândul persoanelor adulte. Și asta este o tragedie. Îmi aduc aminte că unul dintre decese era la o asistentă medicală care lucra într-o secție de pediatrie și care s-a îmbolnăvit de la copiii pe care îi îngrijea. Și care nu avea alte comorbidități. Deci, iată, poate să facă victime, chiar în rândul adulților. Dar, în general, cei mai expuși în fața acestui boli sunt copiii mici, mai ales sugarii. De ce? Pentru că noi avem acest vaccin, fiind un vaccin cu virus viu atenuat, el devine eficient în momentul în care îl administrezi la vârsta de peste un an. Ca atare, sugarii nu au protecție împotriva acestei boli. Mai există o formulă prin care putem să asigurăm o protecție suplimentară pentru ei prin vaccinarea mamei. Adică înainte de a rămâne însărcinată, are schema de vaccinare completă, care constă în două doze administrate. În acel moment, anticorpii existenți la nivelul mamei pot fi transferați transplacentar, iar acei anticorpi oferă protecție copilului în fața unei boli, în fața rujeolei, pentru un interval de aproximativ 6-7 luni. De aici mai departe, până la vârsta de 12 luni, copilul nu este protejat în nicio situație, motiv pentru care dacă apare o anumită... sau un singur caz într-o colectivitate, ei bine, această grupă mică de sub un an reprezintă calea prin care se transmite acest virus, iar numărul de victime este cel mai mare, tocmai la această grupă de vârstă.
Realizator - Daniela Petrican: Ați spus că sunt cazuri în care s-a renunțat la vaccinarea copilului, cu precădere părinții au renunțat la această vaccinare, dar ce v-au spus ei când au refuzat?
Gindrovel Dumitra: Au existat foarte multe, să zicem, mituri sau, mă rog, informații false legate de acest vaccin. Și ne aducem aminte de acel acel articol care a fost publicat cândva de către un cercetător britanic în The Lancet și care făcea o posibilă sau ridica suspiciunea existenței unei legături între acest vaccin și autism. Ei bine, de atunci și până acum, vorbim de anul 1998, au apărut mii de articole care toate au infirmat acest lucru. Practic, în acest moment nu există niciun fel de legătură între vaccinarea lor și autism, însă părinții au un anumit nivel de ezitare, chiar dacă, repet, această legătură a fost categoric infirmată.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Da, este foarte ciudat. Totuși, în condițiile în care părinții au fost vaccinați în mare măsură cu acest vaccin și evident, lucrurile au mers bine, n-au fost probleme. Nu?
Gindrovel Dumitra: Așa este. Părinții, la rândul lor, sunt vaccinați cu acest vaccin, pentru că vaccinul se administrează în România încă din secolul trecut, ne place să spunem acum, deja, și marea majoritate a părinților care vin cu copii la vaccinare sunt bine și vaccinați.
Realizator - Daniela Petrican: Care este situația administrării celorlalte categorii de vaccin antipolio, anti-TBC, vaccinul antigripal, HPV, chiar și cel anti-COVID?
Gindrovel Dumitra: Haideți să luăm pe rând, dacă ne referim la vaccinul BCG, care se administrează la naștere, ei bine, aici încă avem o acoperire vaccinală satisfăcătoare, iar noi administrăm acest vaccin pentru a preveni formele grave de tuberculoză, cum ar fi miliara, respectiv meningita tuberculoasă. Iar ce este important de știut este faptul că România încă este o țară cu o incidență crescută a cazurilor tuberculoză. Diferențele sunt foarte mari față de Europa de Vest, motiv pentru care păstrăm această vaccinare. Repet, în acest moment acoperirea vaccinării este încă foarte bună. Legat de vaccinul polio care se găsește în vaccinul hexavalent, am avut și aici un hiatus în aprovizionare, însă el a fost rezolvat încă din luna decembrie și în acest moment vaccinuri sunt disponibile în cabinetele noastre și ne aflăm într-un proces de recuperare a copiilor care nu au putut fi vaccinați la momentul respectiv. În vaccinul hexavalent vorbim de protecția unor boli cum ar fi difteria, tusea convulsivă, poliomielita, hepatita B, infecțiile determinate de hemovirus influențe tip B și foarte important pentru noi este că acest vaccin se administrează într-un program național sugarilor, la două luni, patru luni și 11 luni împreună cu vaccinul pneumococic conjugat 13 valent. Mai departe ați pus problema vaccinului HPV. Legat de vaccinarea HPV, eu mă bucur că foarte mult că, se pare, cantităţile de vaccinuri consumate, conform rapoartelor INSP-ului, se dublează de la an la an. De exemplu, dacă în anul 2020, atunci când am reluat vaccinarea, după aproximativ 11, 12 ani de întrerupere, am avut un număr de aproximativ 25.000 de doze administrate, ei bine, în 2021 au fost 50.000, iar în 2022 numărul acesta se apropie de valori duble. Deci, practic, ne aflăm într-o zonă de recăpătare sau căpătare a încrederii în acest vaccin, în ceea ce privește siguranța, dar mai ales eficiența și ne aflăm, bineînțeles, în ceea ce se vorbește în acest moment, în punerea în aplicare a planului european de combatere a cancerului, prin care ne propunem ca până în anul 2030 cancerul de col uterin să fie eliminat. Ei bine, în România nu va fi posibil acest lucru, tocmai pentru că am pierdut timp foarte preţios în aceşti 10, 11 ani, dar trebuie să facem tot posibilul ca prin vaccinarea HPV, respectiv prin screening-ul, examenul citologic Babeș-Papanicolau sau identificarea HPV-ului viral la nivelul colului uterin, să putem să ajungem și noi în Europa civilizată și spun cu foarte multă responsabilitate acest lucru, sunt femei care sunt tinere, care pot să lase în urmă o familie. Referitor la vaccinul gripal, aici lucrurile sunt mai delicate, pentru că noi am administrat doar un milion 500.000 de doze de vaccin, adică vaccinurile care au fost cumpărate de Ministerul Sănătății, în condițiile în care recomandările organismelor internaționale sunt ca în fiecare sezon să vaccinăm cel puțin 75 % din grupele la risc, ori asta ar însemna patru milioane, cinci milioane de persoane. Dar tocmai datorită unei percepții eronate din partea populației adulte, cum că vaccinurile sunt necesare la copii și nu sunt necesare și la adulți, ne aflăm în această situație și să sperăm că în câteva generații vom reuși, iarăși, şi noi să ajungem la acoperiri vaccinale de 75 % la cotă la risc, așa cum se întâmplă în Olanda, cum se întâmplă în Portugalia sau Marea Britanie.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Da, ne trebuie informații, de fiecare dată, de calitate, verificate și să mergem pe mâna medicilor. Mulțumim pentru discuția purtată astăzi la "Apel matinal".
Gindrovel Dumitra: Bună dimineața!
Realizator - Cătălin Cîrnu: Doctorul Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicină a Familiei și coordonator al Grupului de Vaccinologie, a fost invitatul de astăzi.