Pensionarii cer instanţelor restituirea CAS

Pensionarii care doresc să-şi recupereze o parte din impozitul de 5,5 % pentru asigurările de sănătate se adresează instanţelor din întreaga ţară.

La Piteşti pensionarii s-au îmbrâncit cu jandarmii şi au forţat intrarea în judecătorie, smulgând din balamale o uşă.

Unei pensionare i s-a făcut rău şi a fost luată de o ambulanţă.

Peste 400 de pensionari se află la această oră la coadă în faţa tribunalului Argeş, transmite corespondentul Radio România Actualităţi, Constantin Paşol.

Pensionarii doresc să depună plângere împotriva Casei de pensii pentru recuperarea sumelor în procent de 5,5% din pensie reţinută drept contribuţie pentru sănătate.

Până joi, numărul plângerilor depuse la registratura instituţiei, a depăşit cifra de 10 000.

Reprezentanţii Tribunalului au anunţat că vineri intenţionează să prelungească programul de relaţii cu publicul.

În Bucureşti, peste 1.000 de pensionari au venit de la prima oră la tribunal, însă doar jumătate dintre aceştia au reuşit să-şi înregistreze plângerile.

Numai ei aveau dosarele complete.

Tribunalul Bucureşti a luat măsuri pentru a face faţă valului de contestaţii.

Purtătorul de cuvânt al instituţiei, Laura Andrei, a declarat pentru Radio România Actualităţi că activitatea instanţelor va fi mult îngreunată.

Ministerul muncii încearcă armonizarea legislaţiei

Peste 100 de mii de pensionari au depus până acum plângeri în instanţe pentru a-şi recupera banii pe care i-au plătit pentru asigurările de sănătate, după ce Curtea Constituţională a hotărât că doar pentru partea din pensie care depăşeşte 740 de lei se poate reţine contribuţia de 5,5%.

Avocaţii specializaţi în dreptul muncii spun că legea a fost interpretată greşit şi că pensionarii care au depus plângeri pentru a-şi recupera banii au şanse mari să câştige în instanţă, dar Casa Naţională de Pensii susţine că nu a făcut erori.

Ministrul muncii, Claudia Boghicevici, a declarat că un grup de experţi de la minister se ocupă de armonizarea legislaţiei actuale cu decizia Curţii Constituţionale.

"Nu este nevoie să-şi rişte sănătatea stând la cozi mari, peste puterile lor, ca să ajungă astăzi în instanţă, sau mâine, sau peste o săptămână, nu înseamnă că nu mai au aceleaşi drepturi dacă şi-ar fi depus alaltăieri această cerere.

"În ceea ce priveşte solicitările de restituire a sumelor încasate până acum din contribuţia de sănătate, vă pot spune un singur lucru: Curtea Constituţională a precizat foarte clar că aceste drepturi sunt calculate şi se acordă de acum încolo. În acest moment, nu există niciun temei legal pentru a restitui sumele încasate până acum" a declarat ministrul muncii, Claudia Boghicevici.

Pensionarii vor primi şi în luna mai pensiile calculate potrivit actualului Cod Fiscal.

Cota de 5,5% pentru sănătate se va reţine în continuare din toată pensia şi nu doar din veniturile din pensii care depăşesc 740 de lei, a declarat astăzi ministrul muncii, Claudia Boghicevici.

Ea a precizat că cei cu pensii mai mici de 740 de lei nu li se va reţine cota pentru sănătate, aceasta fiind asigurată din bugetul de stat.

Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea i-a solicitat, vineri, premierului Ungureanu, ca, între două acţiuni de imagine să-şi găsescă timp pentru adoptarea unui act administrativ prin care pensionarii să-şi primească înapoi banii de la stat.

Liviu Dragnea a declarat, făcând o paralelă cu personajele din balada Mioriţa, că "baciul ungurean" vrea să vândă hidrocentralele şi infrastructurile electrică şi de gaze construite de pensionari pentru a acoperi hoţiile făcute în aceşti ani.

"De când a fost numit acest guvern, tot îmi vine în minte balada asta, Mioriţa, care e o baladă tristă şi care marchează un blestem pe destinul acestei ţări, în care baciul ungurean, la apus de soare, vrea să-l omoare pe baciul moldovean, şi aşa mai departe.

"Vedem azi că baciul ungurean vrea să vândă hidrocentralele construrite de dumneavostră, vrea să vândă infrastructura electrică construită de dumneavostră, vrea să vândă infrastructura de gaze construită de dumneavostră", a spus ecretarul general al PSD, Liviu Dragnea.

Curtea Constituţională a decis că vor contribui la fondul de sănătate doar vârstnicii cu pensii mai mari de 740 de lei şi doar pe partea din sumă care depăşeşte acest prag.

Decizia nu are însă efecte retroactive.

Sistemul de pensii afectat puternic în viitor

Populaţia României în vârstă de peste 65 ani va creşte de aproape două ori, iar numărul persoanelor cu vârste cuprinse între 20-55 ani scade la jumătate în următorii 50 de ani, ceea ce va afecta negativ piaţa muncii şi va diminua substanţial, chiar mai repede, resursele sistemului public de pensii.

Perspectivele demografice negative ale României sunt prevăzute în noul Program de convergenţă aprobat, miercuri, de guvern şi care urmează să fie transmis Comisiei Europene.

În documentul obţinut de Mediafax se arată că prognoza demografică pentru România realizată recent de Eurostat menţine evaluarea anterioară, din 2008, privind accelerarea procesului de îmbătrânire a populaţiei în perioada 2010-2061, ca rezultat al unei rate mici de fertilitate.

"Populaţia de peste 65 ani va creşte de circa 1,9 ori, iar populaţia între 20-55 ani practic se va înjumătăţi în acest interval de timp. Viteza procesului de îmbătrânire va afecta negativ piaţa muncii.

"Raportul dintre persoanele în vârstă de peste 65 de ani şi cele în vârstă de muncă (20-65 ani) creşte semnificativ, ceea ce înseamnă că şi în perspectiva următorilor 10-20 de ani sistemul public de pensii va avea resurse mult diminuate în raport cu cheltuielile", se arată în document.

În plus, evoluţia numărului de pensionari pe structură de vârstă indică o pondere relativ ridicată a pensionarilor relativ tineri (între 45-55 ani), mai ales în rândul pensiilor de invaliditate.

Guvernul speră ca măsurile recent adoptate privind înăsprirea accesului la pensiile de invaliditate, coroborat cu creşterea vârstei de pensionare pentru femei, să aibă o contribuţie importantă la diminuarea numărului de pensionari în următorii ani, mai ales că în anii 2025-2030 se prevede o creştere accelerată a numărului de persoane în vârstă de peste 65 de ani.