Pensiile private obligatorii "evoluează slab"

Pensiile private obligatorii riscă să nu răspundă scopului pentru care au fost create, atrage atenţia preşedintele Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private, Mircea Oancea.

Acesta a arătat într-o conferinţă pe această temă că aproape jumătate dintre participanţii la aşa-numitul Pilon II de pensii au în conturi, la aproape trei ani de la lansarea acestui sistem, mai puţin de 200 de lei fiecare.

Scopul înfiinţării Pilonului II de pensii private obligatorii, la care trebuie să adere persoanele în vârstă de până la 35 de ani, este să le asigure foştilor salariaţi un venit decent după încheierea perioadei active, a mai declarat preşedintele Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private, Mircea Oancea.

Pentru a-şi atinge acest obiectiv, contribuţia ar trebui să fie mult mai mare decât în prezent, la un nivel de 10%.

În România, începând cu luna martie, acesta se va majora de la 2,5% la 3% din venitul lunar brut al participanţilor, în condiţiile în care în 2009 această rată nu a înregistrat nicio creştere, aşa cum prevedea iniţial programul.

În 2016, este programat ca această rată să ajungă la 6%.

Pierderile participanţilor la fondurile de pensii private obligatorii au atins 800 de milioane de lei pentru acel interval, de unde şi conturile sărace ale participanţilor.

În 2050, raportul angajat-pensionar va fi de 1 la 4

În plus, evoluţiile demografice au afectat situaţia sistemului public de pensii din România şi se estimează că în 2050, raportul angajat-pensionar va fi de 1 la 4.

De aceea, este necesară conştientizarea tinerilor de a se înscrie în fondurile private de pensii.

Aderarea la un fond de pensii facultative ar trebui să aibă loc însă cât mai devreme, întârzierea cu 10 ani a deciziei, la 35 de ani în loc de 25 de ani, diminuând cu până la 50% cuantumul viitoarei pensii.

Pentru aceste investiţii este necesară mai ales transparenţa administratorilor, susţine preşedintele Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private, Mircea Oancea.

"Pentru a suplimenta venitul care nu mai poate fi obţinut din sistemul public, trebuie ca aceste active să fie investite în proiecte în economie pe piaţa financiară şi să producă rezultate cât mai bune, dar nu trebuie scăpat din vedere că acest lucru trebuie să se facă în condiţii prudenţiale, cu o siguranţă sporită", a declarat Mircea Oancea.

Fondurile de pensii private obligatorii ar trebui să rişte mai mult

Tot în direcţia investiţiilor a fost şi intervenţia ministrului muncii, Ioan Botiş.

Fondurile de pensii private obligatorii - Pilonul II - ar trebui să rişte mai mult şi să ofere un randament mai bun, aceasta şi pentru că măsurile luate de autorităţile centrale, de la modificarea Codului Muncii, până la creşterea vârstei de pensionare sunt iniţiative menite să asigure sustenabilitatea sistemului, a explicat Ion Botiş.

"Dacă noi nu vom reuşi să creştem numărul de contribuitori, să creştem acea rată de ocupare, stăm la rata de ocupare de 58% de 10 ani, de 15 ani. Din zece milioane populaţie activă, doar 5.800.000 contribuie.

"Dacă nu trecem spre 64-65%, avem probleme foarte mari în viitor, pentru că nu poţi să alimentezi conturile şi să plăteşti pensiile. Marea noastră provocare este aceea de a crea noi locuri de muncă şi de a creştere numărul contributorilor. Pentru că altfel sistemul intră în colaps în timp", a declarat Ioan Botiş.

Ministrul muncii a mai amintit că, în prezent, în portofoliile administratorilor de fonduri de pensii, 70% din investiţii se duc pe titluri de stat şi obligaţiuni garantate, care au grade de risc scăzut sau mediu.

De asemenea, ministrul a mai apreciat că o mare parte a populaţiei ar fi dispusă să rişte în investiţii cu grad mai mare pentru a câştiga, însă mai mult la bătrâneţe.

"Sistemul contribuţiilor colective datează din secolul al XIX-lea şi este un sistem piramidal cumva, pentru că în momentul în care nu mai ai contributori nu mai ai de unde plăti pensiile mai departe. Este schema Ponzi, de care se tot discută", a declarat ministrul Muncii.

O schemă Ponzi este o operaţiune investiţională frauduloasă ce implică plata unor profituri deosebit de mari unor investitori de pe urma unor fonduri investite de alte persoane şi nu de pe urma veniturilor pe care afacerea le-a generat în realitate.

Ulterior, ministrul muncii a declarat că declaraţiile sale au fost interpretate greşit.