Pelerinaj la mănăstirea Nicula, în Transilvania
Anul acesta, la Liturghia ortodoxă a participat şi un înalt prelat din Africa, iar la finalul Liturghiei greco-catolice, Parohia Nicula a primit Moaştele Fericitului Iuliu Hossu.
Articol de Claudiu Pădurean, 15 August 2019, 18:16
Zeci de mii de oameni au luat parte la cel mai mare pelerinaj românesc, organizat în fiecare an la Nicula, în Transilvania.
Ortodocşi şi greco-catolici merg acolo pentru a venera o icoană a Fecioarei Maria cu Pruncul Iisus, despre care se crede că ar fi făcătoare de minuni.
Anul acesta, la Liturghia ortodoxă a participat şi un înalt prelat din Africa, iar la finalul Liturghiei greco-catolice, Parohia Română Unită din Nicula a primit Moaştele Fericitului Iuliu Hossu, beatificat în acest an în Blaj, pe Câmpul Libertăţii, de către Papa Francisc.
Liturghia ortodoxă de la Nicula a fost oficiată de doi mitropoliţi: Andrei Andreicuț, mitropolitul Clujului şi Innocenţius Byakatonda, mitropolitul de Rwanda şi de Burundi. Greco-catolicii s-au strâns în curtea Bisericii parohiale din Nicula, acolo unde Liturghia a fost oficiată de episcopul român unit de Cluj-Gherla, Preasfinția Sa Florentin Crihălmeanu.
La finalul Liturghiei episcopul greco-catolic a oferit parohiei locale Moaștele Fericitului Iuliu Hossu, primul cardinal român din istorie.
Preasfinția Sa Florentin Crihălmeanu: Am în faţă acest document care prezintă de fapt autenticitatea acestor relicve, este în limba latină, semnată de către postulator şi ne spune că prin aceste litere dorim să atestăm autenticitatea acestor relicve "ex ossibus", din oasele fericitului martir pentru credință.
Pelerinii vin la Nicula pentru a venera o Icoană a Fecioarei Maria cu Pruncul Iisus, pictată de preotul Luca din Iclod în 1681. În trecut, icoana putea fi venerată de oricine, indiferent de etnie sau confesiune.
Din 1767, Papa Clement al XIII-lea a acordat pelerinilor, care mergeau la Nicula, indulgență plenară, iar în 1928, Papa Pius al XI-lea a ridicat Nicula la statutul de Sanctuar Marian. În 1936, Iuliu Hossu a întemeiat mănăstirea, pe care a încredințat-o călugărilor din Ordinul Sfântului Vasile cel Mare.
În anul 1948, când Biserica Română Unită cu Roma a fost interzisă, mănăstirea a fost confiscată și dată Bisericii Ortodoxe Române, care o folosește și în prezent, deși greco-catolicii au cerut restituirea ansamblului monahal.
