Pe urmele dacilor

Sarmizegetusa, o fortăreață cuprinzând un complex de sanctuare, era cândva centrul strategic al sistemului defensiv dac. Situată în Munţii Orăştiei, la altitudinea de 1200 metri, cetatea se prezenta sub cu forma unui patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră, așa-numitele murus dacicus. Unii istorici sunt de părere că numele i s-ar traduce drept „Cetatea de pe stâncă”, sau „Cetatea înaltă”.

Zidul cetăţii avea inițial 3 metri grosime şi o înălţime de aproape 4 - 5 metri. La 100 de metri spre est, în dreptul porţii cetăţii, se află sanctuarele, care au forme şi mărimi variate. Nu se ştie, însă, dacă erau şapte sau opt sanctuare patrulatere, pentru că ele au fost ”afectate” de romani.

Video: Filmare si procesare de Ilie Pintea.

Civilii locuiau în apropierea fortăreţei, pe terase, iar nobilimea primea în rezidenţele ei apă adusă prin ţevi ceramice. Obiectele arheologice descoperite până acum susțin ipoteza potrivit careia dacii ar fi avut un standard înalt de viaţă.

Apogeul cetăţii dacice a fost atins, însă, sub conducerea lui Decebal (87 – 106). Capitala Daciei a fost cucerită şi distrusă de armata romană în anul 106 d.H. Ruinele sale au fost scoase la lumină pentru prima dată în 1923 datorită săpărturilor făcute sub îndrumarea catedrei de Arheologie a Universității din Cluj-Napoca.

Rolul Strategic al Cetății Sarmizegetusa

Sarmizegetusa avea un rol strategic deosebit de important. Aşezată în vestul Ţării Haţegului - așa cum am mai spus - ea permitea accesul rapid spre Banat, prin Porţile de Fier ale Transilvaniei, de unde se putea trece în alte provincii romane aflate la Sud de Dunăre. Romanii au construit aici capitala provinciei Dacia Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Zidurile noului oraş închideau în interior o suprafaţă de aproape 33 hectare. În afara lor, aceiași romani au construit foarte multe monumente publice, locuințe particulare, sau morminte.

Imediat la intrarea în oraş, în anii ’80, a fost cercetat, fără a fi terminat, Domus Procuratoris, Palatul Procuratorului financiar al Provinciei Dacia Apulensis. În anii ’90 au continuat săpăturile în zona forului coloniei, centrul oraşului de odinioară. Astăzi cercetările arheologice se focalizează pe zona centrală a aşezării şi în cimitirul de est al oraşului, iar o echipă germană face săpături în zona sacră, a templelor, unde au şi descoprit un templu nou.

Astăzi, Cetatea Sarmizegetusa este un monument protejat al Patrimoniului UNESCO. De curând s-a construit și drumul către ea: mai multi turiști, adică mai cunoscută și mai bogată, dar și cu posibil mai multe probleme. I se alătură Cetățuia, Blidaru, Luncani-Piatra Roșie, Bănița și Căpâlna - dar cică niciuna nu se dovedea mai mândră, mai frumoasă și mai râvnită ca Sarmizegetusa!

Marți seară, după ora 21:30 (n.r 7 iunie 2016), la emisiunea ”Dincolo de Ziduri”, de la Radio România Actualități, Andreea Marin vă așteaptă să pășiți împreună cu ea pe un teritoriu ”sacru” și să aflați de la invitații ei povestea locului din inima dacilor!