Participarea privată la sistemul de sănătate, "30 la sută"
Propunerea ministerului sănătăţii în ceea ce priveşte participarea sistemului privat la sistemul de sănătate este de 30 la sută, afirmă secretarul de stat în ministerul sănătăţii, Vasile Cepoi.
Articol de Adriana Turea, 20 Ianuarie 2012, 14:40
Proiectul Legii Sănătăţii va fi refăcut de o nouă echipă sub conducerea secretarului de stat din ministerul sănătăţii Vasile Cepoi.
Calendarul consultărilor în ceea ce priveşte noul proiect al Legii Sănătăţii, cu toţi cei interesaţi de acest act normativ, medici, jurişti, reprezentanţi ai pacienţilor şi cei ai sindicatelor va fi gata la sfârşitul săptămânii.
Propunerea ministerului sănătăţii în ceea ce priveşte participarea sistemului privat la sistemul de sănătate este de 30 la sută, a precizat pentru Radio România Actualităţi, secretarul de stat în ministerul sănătăţii, Vasile Cepoi.
"Vom porni de la un raport pe care l-am ales în urma unor estimări, un raport între 30 la sută privat şi 70 la sută la stat, dar este doar un punct de plecare, un reper. Plecăm de exemplu de la faptul că furnizarea de servicii medicale în ambulatoriu de specialitate, în medicina primară, laboratorul paraclinic, etc sunt în proporţie de peste 90 la sută în privat şi atunci vom vedea mai departe cum ar trebui să evolueze. Ne gândim şi la alte formule de aşa manieră încât decizia de fi asigurat la public sau la privat să aparţină asiguratului", afirmă secretarul de stat în ministerul sănătăţii, Vasile Cepoi.
Puncte de vedere diferite privind realizarea noului proiect al legii sănătăţii
În aşteptarea noului proiect al legii sănătăţii, atât medici cât şi pacienţii, mulţumiţi de întoarcerea la ministerul sănătăţii a medicului Raed Arafat, aşteaptă începerea consultărilor, iar în privinţa realizării noului proiect al legii sănătăţii, fiecare dintre ei are puncte de vedere diferite.
Preşedintele Colegiului Medicilor din România, profesor doctor Vasile Astărăstoae îşi doreşte o activitate de echipă şi menţionează:
"Vom participa, încercând însă să ne impunem două principii, şi anume principiul echităţii în sistemul de sănătate, pentru că nu vrem o lege care să creeze inechităţi în sistemul de sănătate, care deja există, şi a egalităţii de şanse."
"O asemenea lege este importantă pentru fiecare cetăţean din ţara asta, nu numai pentru anumite grupuri şi atunci ea trebuie să fie realizată prin consens, să fie acceptabilă şi acceptată de către toţi actorii din sistem", a declarat Vasile Astărăstoae.
"Pacienţii vor să participe la elaborarea legii pentru ca în final să fie un sistem medical centrat pe pacient nu unidirecţionat", după cum a declarat preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici din România, Cezar Irimia.
El este de părere că numai aşa vom avea un proiect bun care să nu fie contestat.
Proiectul legii sănătăţii depinde de pachetul de bază de servicii medicale
Doctor Florin Chirculescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere Doctor Ioan Cantacuzino, susţine că ar trebui să se implice mai mult specialiştii în management sanitar care au competenţe în organizarea sănătăţii.
Din punctul de vedere al chirurgului, care lucrează într-un spital de urgenţă, transformarea spitalelor în fundaţii n-ar fi un lucru deranjant.
El spune că sunt spitale mari în lume care funcţionează în regim de fundaţie, dar totuşi ar putea fi o plroblemă.
"Faptul că ar fi un spital o fundaţie cred că ar reuşi să atragă mai multe finanţe. Problema ar fi cum faci Consiliul de Administraţie să funcţioneze şi atunci problema următoare ar fi ca acest Consiliu de Administraţie să nu fie controlat politic", a declarat doctorul Florin Chirculescu.
Medicul atrage atenţia că proiectul legii sănătăţii depinde de pachetul de bază de servicii medicale.
Într-o primă etapă, ceea ce s-a agreat împreună cu guvernul, a fost să se pregătească o listă extinsă negativă care este mai uşor de făcut, care să fie agreată şi, bineînţeles, implementată, urmând ca într-o perioadă de un an, un an jumătate şi, pe urmă, în mod continuu să se pregătească un pachet de bază extins, a precizat pentru Radio România Actualităţi directorul de programe speciale în cadrul biroului de la Bucureşti al Băncii Mondiale, Richard Florescu.
Specialistul a mai adăugat că până la sfârşitul lui februarie ar putea să existe un prim set de recomandări pentru această listă.
